Directorii principalelor bănci din SUA ajutate de stat au câştigat 3,2 miliarde dolari în trei ani

Potrivit studiului Institute for Policy Studies, un "think tank" liberal din Washington, valoarea totală a remuneraţiilor nu include bonusurile ce ar putea proveni din pachetele de stock-options deţinute.

Totuşi, valoarea remuneraţiilor a scăzut în 2008, la 800 milioane dolari, de la 1,2 miliarde dolari în 2006 şi 2007.

"Chiar şi în momentele cele mai cinice, nu ne imaginam că directorii americani pot, în goana lor după averi, să arate atât de puţine scrupule în zdruncinarea sistemului financiar mondial", comentează economiştii Sarah Anderson şi Sam Pizzigati, autori ai studiului, care sunt convinşi că remuneraţiile în exces au contribuit semnificativ la declanşarea crizei.

Potrivit calculelor prezentate în studiu, valoarea medie a remuneraţiilor a fost de 13,8 milioane dolari în 2008 la cele 20 de bănci ajutate din bani publici, faţă de o medie de 10,1 milioane dolari pe director în cazul companiilor incluse în indicele S&P 500 - nivel care depăşeşte deja de 319 ori salariul mediu al unui muncitor adin Statele Unite.

Acest ecart s-a adâncit, de altfel, în ultimele trei decenii. În anii '70, salariile directorilor erau de doar 30-40 de ori mai mari decât cele primite de muncitori, arată studiul.

În ciuda promisiunilor lui Barack Obama în această privinţă, autorii studiului estimează că noua administraţie din SUA nu a luat încă, până în prezent, nicio măsură concretă care să vizeze "bula remuneraţiilor managerilor din ultimii 30 de ani".

Studiul este publicat în contextul în care Franţa a anunţat că va promova la summit-ul G20 din 24-25 septembrie, de la Pittsburgh, o propunere ce vizează limitarea internaţională a bonusurilor bancare. Propunerea Franţei este susţinută deja de Germania şi de Comisia Europeană, însă Marea Britanie, care gestionează principala piaţă financiară din Europa, şi Statele Unite sunt mai rezervate.

Miercuri, preşedintele forumului miniştrilor de finanţe din zona euro, Jean-Claude Juncker, şi-a declarat şi el sprijinul pentru propunerea franceză.

Însă numeroşi şefi de bănci susţin că limitarea plăţilor numai la nivel naţional în Franţa ar fi ineficientă dacă nu este aplicată şi în celelalte mari economii.