România se situează mult sub media europeană în ceea ce privește intermedierea financiară, aflându-se pe ultimul loc dintre economiile din Europa Centrală și de Est, cu o diferență semnificativă față de restul regiunii, a declarat, miercuri, Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR).
Discrepanța financiară în România. Creșterea economică accelerată versus intermedierea bancară deficitară
„Intermedierea financiară nu este doar o chestiune de raportări contabile sau de indicatori de sistem. Ea exprimă, în esență, încrederea care leagă economia reală de finanțare: încrederea populației și a antreprenorilor că regulile sunt aplicate corect și echitabil, în interesul general;
încrederea băncilor că pot gestiona riscuri într-un cadru predictibil; și, nu în ultimul rând, încrederea decidenților că mecanismele de piață pot susține dezvoltarea și progresul, fără a pune în pericol echilibrele fundamentale. Datele cele mai recente întăresc un diagnostic deja cunoscut: România se află la un nivel semnificativ inferior mediei europene în privința intermedierii financiare. Totuși, sectorul bancar din țara noastră traversează o perioadă bună, având o serie de indicatori fundamentali în bandă cu cel mai redus risc, conform încadrării Autorității Bancare Europene, menționând aici rata fondurilor proprii de nivel I, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate sau indicatorii de profitabilitate. Însă, în trimestrul al treilea din 2024, activele sectorului bancar erau de numai 49,8% din PIB. Comparativ, în Bulgaria cifra era de 92,7%, în Polonia 93%, în Ungaria 106,3%, în Cehia 130,81%, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 214%. Suntem, așadar, pe ultimul loc între economiile din Europa Centrală și de Est, la o distanță considerabilă față de restul regiunii - practic, la jumătate față de următorul stat clasat”, a spus Leonardo Badea, conform Agerpres.
Acesta a subliniat importanța unei distincții analitice, explicând că volumul creditelor reprezintă o variabilă de stoc, pe când produsul intern brut (PIB) este o variabilă de flux. În opinia sa, această diferență influențează modul în care cele două variabile reacționează la șocuri economice: PIB-ul răspunde rapid și într-o măsură mai mare la șocuri temporare, în timp ce soldul creditului este influențat în principal de factori structurali sau conjuncturali, având efecte mai întârziate.
În ceea ce privește perspectivele pe termen mediu, prim-viceguvernatorul BNR a subliniat că România a avut una dintre cele mai bune performanțe economice din regiune, ceea ce a stimulat creșterea PIB-ului și, implicit, a influențat gradul de intermediere financiară. Această evoluție a determinat o schimbare rapidă a bazei de calcul, dar, deși volumul creditelor noi acordate a înregistrat o creștere semnificativă, nu a fost suficient pentru ca stocul total de credite și, implicit, activele bancare, să se alinieze ritmului de creștere al economiei.
