Datele oficiale confirmă acest lucru. Începând cu anul 1990 traficul feroviar de călători a scăzut cu 90% în termeni absoluți și cu 93% în ceea ce privește cota de piață. "Dacă se continuă evoluția din ultimii 22 de ani, conform scenariului de activitate obișnuită până în anul 2030 transportul feroviar de călători din România va înregistra o scădere de până la 97% comparativ cu volumul transportat în 1990, ceea ce este echivalent cu un număr de mai puțin de 20.000 de călători/zi pentru întreaga rețea", se menționa într-un Memorandum aprobat de Guvern, în vara acestui an, prin care autoritățile locale aprobau un plan de eficientizare a sectorului feroviar. Dar cât de eficient este acest plan?
Pe scurt, documentul a fost redactat de către AECOM, iar pe masa Guvernului a ajuns, prima oară, în luna mai 2014, când s-a discutat „într-o primă lectură“. Acest lucru a stârnit un mare scandal printre reprezentanții industriei feroviare. Planul viza “concentrarea pe o reţea feroviară mai restrânsă“ sau, cu alte cuvinte, rețeaua națională de cale ferată să se reducă la aproximativ 6.200 km (n.r. – 10.000 km de linie desfășurată, față de 20.000 km câți sunt în prezent)”. Mai grav este că reprezentanții Ministerului Transporturilor susțineau, în document, că acveastă recomandare a venit chiar din partea Comisiei Europene: „În cadrul scrisorii adresate Ministerului Transporturilor, în data de 27 septembrie 2013, cu privire la Master Plan, Comisia Europeană a declarat următoarele: “Reducerea rețelei de transport feroviar la un nucleu sustenabil reprezintă baza de la care trebuie să pornească elaborarea modelării rețelei de transport feroviar“, se menționează în document. Autoritățile române pun această recomandare ca pe o condiție pentru a primi sprijin atât de la FMI, cât și de la CE.
„Așa ceva nu poate fi acceptat. E un paradox. Europa se dezvoltă pe acest segment, iar la noi se închide. Probabil că europenilor le convine... noi să rămânem doar cu coridoarele. Că înțeleg că de la Comisia Europeană a venit această idee. Este clar că nimeni nu poate aproba așa ceva“, declara, în luna iulie, Florin Dobrescu, peședintelele Federației Sindicale „Drum de Fier“. La acea dată, premierul Victor Ponta declara că „e o strategie mai veche negociată cu FMI de reducere a pierderilor privind societăţile de cale ferată şi, în acest sens, ştiţi, săptămâna viitoare avem discuţia cu cei de la FMI. Da, e strategia mai veche de a păstra pentru CFR liniile care sunt profitabile, pentru CFR Călători de a deschide piaţa pentru operatorii privaţi, iar dacă sunt linii care nu mai sunt folosite e evident că acestea trebuie închise, pentru că produc pierderi“.
Propunerea, menținută și în MPGT
Dacă în cazul autostrăzilor, experții de la AECOM nu au ținut cont de planul “România 100”, prezentat de fostul ministru al transporturilor, Dan Coman Șova, și premierul Victor Ponta, în decembrie 2013, prin care anunța peste 2.200 de kilometri până în 2020, iată că în cazul sectorului feroviar propunerea celor de la AECOM a fost păstrată și acum în Master Planul General de Transport (MPGT).
Și actualul ministru al transporturilor, Ioan Rus, susține că doar 20-30% din cei 20.000 de kilometri de caele ferată este valorifdicat în acest moment. "Diferenţa nu este valorificată suficient", a mai declarat Rus, precizând că este nevoie de finanţări pentru tot ceea ce înseamnă mentenanţa infrastructurii, modernizare şi studii de alt tip, inclusiv de fezabilitate.
Ce se spunea în memorandumul din vară
"Potrivit analizei realizate în prezentul memorandum pe baza datelor furnizate de consultantul AECOM propunem aprobarea direcţiilor de acţiune pentru reforma in sectorul feroviar prin parcurgerea a 5 etape distincte şi anume:
1) Concentrarea pe o rețea feroviară mai restrănsă: Testarea sustenabilităţii reţelei feroviare a fost făcută pe o lungime de 14.063 km linie desfăşurată excluzănd liniile secundare şi liniile auxiliare rezultând mai multe variante de lucru din care două variante au atras atenţia şi anume:
a) Varianta cu păstrarea a 59% din reţeaua analizată respectiv 8.328 km linie desfăşurată echivalentul a 95%) din volumul de pasageri şi 95%) din vomul de marfă. Această variantă presupune alocarea unui buget anual pentru Intreţinere şi reparaţii capitale de 1.200 milioane euro pe an din care 361,01 milioane euro alocaţi pentru reparaţiile curente şi 838,99 milioane euro alocaţi pentru reparaţii capitale, inclusiv din fonduri UE alocate cu această destinaţie;
b) Varianta cu păstrarea a 74% din reţeaua analizată respectiv 10.365 km linie desfăşurată echivalentul a 99% din traficul de pasageri şi 99% din volumul de marfă. Această variantă presupune alocarea unui buget anual pentru întreţinere şi reparaţii în valoare de 1.450 milioane euro din care pentru reparaţii curente 449,3 milioane euro in timp ce pentru reparaţii capitale urmează afi alocată suma de 1.000,7 milioane de euro din fonduri alocate de la buget precum şi de la UE;
Dintre variantele analizate de consultant se observă că varianta care ar avea cel mai mic impact asupra traficului de călători dar şi asupra traficului de marfă este varianta a 2-a însă aceasta presupune şi o creştere a bugetului alocat pentru intreţinere de la 324,39 milioane euro înregistrate în prezent la 449,3 milioane euro, respectiv o creştere de 124,91 milioane euro pe an destinaţi întreţinerii liniei de cale ferată în exploatare.
Acum, în MPGT, cei de la Aecom propun un pachet de reform identic cu cel din memorandumul aprobat de Guvern în vara acestui an.
1.Accent pe o rețea redusă:
-Reducerea la o rețea sustenabilă, de exemplu 60% din nr. total de kilometri de cale ferată care înregistrează 90% din cerere
- Alocarea unui buget crescut pentru întreținere curentă și reparații capital periodice pe rețeaua redusă
- Reabilitarea rețelei reduse la viteza original de proiectare. Prioritățile inițiale finanțate prin fonduri UE până în 2020, cu un program în derulare finanțat de la stat (de exemplu 500 kilometri linie pe an)
- Modernizarea celor mai utilizate tronsoane ale rețelei reduse
- Restul rețelei nu va mai fi finanțată din fonduri naționale, dar poate fi parțial preluată, acolo unde este relevant, de autoritățile locale.
Rămâne de văzut cum se va încheia dezbaterea publică a Master Planului din domeniul transporturilor, un document strategic în baza căruia vor putea fi accesate fondurile europene pentru perioada 2014-2020.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
