Distributiile de energie au ajuns la faza ''clientul nostru, stapanul nostru''

Dupa preluarea filialelor Dobrogea, Banat, Oltenia si Moldova, multinationalele ENEL, CEZ si, respectiv, E.On au dat tonul unei schimbari radicale. Plecand de la o directiva europeana, care impune separarea activitatilor de distributie de cele de furnizare, pentru o transparenta a costurilor, actionarii majoritari ai societatilor privatizate au decis sa transforme societatile nou-infiintate intr-un soi  de “agenti de vanzari”. Departamentele de furnizare, devenite societati de sine statatoare, au un mandat clar: sa culeaga din piata clientii cu cele mai mari consumuri, sa-i recupereze pe cei care au ales sa se serveasca de intermediari pentru a avea curent mai ieftin si, de ce nu, sa-si mareasca portofoliile cu consumatori nou-intrati in Romania. Pe scurt, odata trecute in proprietate privata, distributiile de electricitate au  inceput goana dupa clienti. Pe vremea cand statul era actionar majoritar la filialele Electrica, activitatea de marketing si de vanzari era imprastiata in mai multe departamente, si de aici rolul minor al acesteia. Cand statul controla tot, directia era una singura pentru un contract de energie: spre Electrica. Acum, distribuitorul este cel care merge spre client, iar aceasta schimbare obliga inclusiv distribuitorul ramas la stat sa-si schimbe comportamentul.

Italienii de la Enel, care au achizitionat in 2004 doua dintre filialele Electrica, Banat si Dobrogea, vor infiinta pana la finele acestei luni Enel Energia, companie de vanzari ce va acoperi atat regiunea Banat, cat si Dobrogea. Potrivit reprezentantilor Enel Romania, compania nou-infiintata va fi singura interfata cu clientii si prin intermediul ei Enel va opera atat la nivelul clientilor casnici, cat si al consumatorilor industriali. Cehii de la CEZ, care au cumparat in 2005 Electrica Oltenia, au infiintat CEZ Vanzare, companie unde lucreaza 70 de oameni care au ca sarcina sa-si creeze relatii personalizate cu clientii, in special cei mari, si sa isi mareasca portofoliul. Acestia au reusit deja sa recupereze doi  mari consumatori: Daewoo si Oltchim. Pentru a-si creste portofoliul de clienti, cehii au mai deschis o societate, CEZ Trade, care va negocia pentru  compania din Romania contractele de furnizare a energiei la nivel regional. Nemtii de la E.ON, care au achizitionat Electrica Moldova, in 2004, au infiintat E.ON Furnizare.

 Miscari trecute si viitoare  

Piata de electricitate din Romania este in mare parte imobila si concurentiala doar in plan teoretic.  Singurele mutari importante pana acum  au avut loc la nivelul distributiilor de energie, pentru producere neexistand, cel putin deocamdata, o decizie politica certa.  Statul a vandut pana acum cinci din cele opt filiale de distributie Electrica, pentru restul, procesul urmand sa demareze cel mai devreme anul viitor. Din cele cinci societati privatizate, trei au ajuns in portofoliul ENEL, pentru controlul Electrica Banat, Dobrogea si Muntenia Sud italienii platind aproape un miliarde de euro. Electrica Banat si Dobrogea au fost considerate cele mai proaste privatizari, din cauza pretului, in timp ce Muntenia Sud este deja decretata drept privatizarea anului. Cu mai putin fast, dar pe bani mai multi, au fost vandute  Electrica Oltenia si Moldova, cele doua distributii intrand in portofoliile grupului ceh CEZ, respectiv a concernului german E.On. De remarcat ca, desi procesele de privatizare pentru celelalte trei Electrica nu au demarat inca, de ele se intereseaza insistent jucatori mari din Europa, precum  RWE sau E.On.

Distributia este de altfel singurul sector din energie unde s-au inre­gistrat miscari importante. Productia de electricitate este in continuare in mana statului, care, pana acum, a demonstrat clar o lipsa de decizie politica privind scoaterea la vanzare, desi oficial toti cei implicati admit nevoia de capital privat cel putin pentru a asigura conformarea la standardele europene de mediu, vitale in cativa ani. La producere, statul detine 94,2% din piata, restul fiind producatori independenti. Desi capacitatile au fost concentrate pe societati distincte, functie de materia prima folosita, in producerea de energie  nu exista competitie decat intr-o mica masura. Chiar daca piata de energie a fost liberalizata si exista o bursa a energiei, cantitatile oferite la tranzactionare nu reprezinta decat o mica parte din ceea ce se produce. Grosul energiei a fost contractat anterior, pe perioade mai lungi, de traderi privati de electricitate.

Cu exceptia unor microhidrocentrale ale Hidroelectrica vandute in 2005 si 2006, procesul de privatizare a intarziat. In faza cea mai avansata se afla proiectul de infiintare a unor societati ce vor avea ca actionari Termoelctrica si investitori privati, pentru constructia unor capacitati de productie a energiei si pentru modernizarea celor existente la termocentralele Galati, Borzesti si Doicesti. 

Luna aceasta au fost achizitionate caietele de sarcini, urmand ca in iulie sa existe o etapa de precalificare. Printre pretendenti se numara giganti energetici ca EDF, RWE, CEZ, Mitsui, Enel etc. Urmatorul pas al autoritatilor romane va fi scoaterea la privatizare a complexurilor energetice din Oltenia, Turceni, Rovinari si Craiova. Acestea sunt formate din cate o termocentrala si o mina de lignit si sunt, de asemenea, vanate de concerne mari, in cautare de surse proprii de producere a energiei. Proiectul de strategie energetica elaborat intr-o prima forma de Ministerul Economiei si Finantelor prevede vanzarea acestor complexuri pana in 2008, pentru ca au nevoie de investitii de doua miliarde de euro.

O alta miscare a autoritatilor in directia atragerii de investitii private vizeaza centrala nucleara de la Cernavoda, mai precis reactoarele trei si patru. Nici aici, insa, decizia politica nu este foarte clara, autoritatile de la Bucuresti anuntand ca lasa deschisa lista firmelor interesate sa participe la proiect, desi pentru constructia celor doua unitati si-au anuntat interesul numeroase concerne internationale. De exemplu, la constructia reactoarelor vor sa participe AES Corporation (SUA), Alro Slatina (Romania), Ansaldo (Italia) in asociere cu AECL (Canada), Electrabel (Belgia), Electrica (Romania), Enel (Italia), E.ON Energie (Germania), Gabriel Resources (Canada), Iberdola (Spania), KHNP (Coreea de Sud), RWE Power (Germania), Unit Investments (Luxemburg) in asociere cu Dogan Enerji (Turcia), Mittal Steel (Romania), Tenaris Silcotub Zalau (Tenaris), Lafarge (Franta) si Electricite de France (Franta). Intregul proiect va costa 2,2 miliarde de euro.  Planul initial prevede atragerea a 1,5 miliarde de euro printr-o emisiune de obligatiuni pe pietele externe si restul - din aportul adus de investitorii selectati.

De asemenea, Romania si Bulgaria intentioneaza sa construiasca doua hidrocentrale pe Dunare, chiar vizavi de centrala nucleara de la Kozlodui. Pretul ridicat la energie, reclamat in nenumarate randuri de marii consumatori, dar si oportunitatile oferite de aceasta piata au determinat marile companii romanesti din zona petroliera sa anunte intrarea pe piata electricitatii. Lukoil Romania, de exemplu, a anuntat ca in aceasta toamna va pune in functiune o capacitate de 35 MW la rafinaria Petrotel, surplusul de electricitate urmand sa fie vandut pe piata libera. Petrom studiaza  si ea oportunitatea construirii unei centrale pe gaz cu o capacitate de 400 MW sau de 800 MW, in timp ce Rompetrol a anuntat deja ca va investi intr-o termocentrala pe gaz si pacura la rafinaria Midia cu o capacitate de 110 MW. In plus, si-au aratat intentia de a investi de la zero in centrale termice mai multe companii, precum CEZ sau Enel.

In 2006, 10% din actiunile operatorului national de transport al energiei electrice, Transelectrica, au fost listate la bursa de valori.

In ultimii trei ani, pe masura deschiderii pietei de energie, s-au dezvoltat afacerile trader-ilor. Un exemplu elocvent este cresterea de cinci ori in perioada 2003-2006 a celui mai mare furnizor privat de energie, Energy Holding, de la 75 milioane de euro la 370 milioane de euro.

Ce sanse are Romania

Laura Simion, analist BRD Securities - Groupe Societe Generale, spune ca privatizarea productiei de energie va atrage nume mari in domeniu, asa cum s-a intamplat si in cazul distributiei. “Tendinta la nivel international este de a opera ca si jucatori regionali si, de asemenea, de consolidare a industriei”, a spus Laura Simion. Potrivit acesteia, sansele Romaniei de a deveni jucator regional depind de mai multi factori, precum: modernizarea retelei de transport, si in special dezvoltarea retelor de interconexiune cu statele vecine (vezi Oradea-Bekescaba, Gadalin-Balti, cablul submarin Constanta-Pasakoy, Turcia), impunerea OPCOM ca bursa regionala de energie, principalul concurent fiind operatorul din Slovenia, cresterea eficientei energetice, deschiderea unitatilor trei si patru de la Cernavoda si dezvoltarea productiei de energie din energii nepoluante. 

Jean Constantinescu, expert independent, declara ca exportul de energie poate fi o solutie, dar dupa privatizarea producatorilor. “Cantitatea de energie electrica ramasa disponibila pe piata este relativ mica, iar preturile ce pot fi obtinute la export nu sunt cu mult mai mari decat cele practicate acum in piata romaneasca, deci nu par deosebit de atractive”, a spus acesta. Potrivit acestuia, Romania are cele mai multe capacitati de rezerva si interventie rapida datorita capacitatilor Hidroelectrica. “ta­ri­le din regiune au deficit de astfel de servicii, asa incit Romania ar putea profita din plin de pozitia favorizanta si ar putea castiga anual zeci de milioane de euro doar din servicii de sistem”, a adaugat Constantinescu.

Raportare regionala
In Bulgaria, 47% din energia produsa este pe baza de combustibili solizi si hidrocarburi, iar 42,2% reprezinta energia nucleara, in timp ce energia hidro detine 10,3%. Echivalentul Conel-ului romanesc in Bulgaria era compania NEK. De-a lungul timpului au fost scoase companiile de distributie si producatorii, iar societatii NEK i-au ramas doar reteaua de transport. Distributiile de electricitate in Bulgaria au fost privatizate in 2005. Cehii de la CEZ opereaza in vestul si nord-vestul tarii, nemtii de la E.ON in nord-est si in est, iar austriecii de la EVN, in sud. La categoria producatori, centrala de la Kozlodui este in mainile statului bulgar. O noua centrala va fi construita la Belene, printr-un parteneriat public privat.  Centralele termice din marile orase au fost vandute investitorilor straini. Cele mai importante centrale termo sunt complexurile Maritza Iztok 1, 2 si 3, de langa Plovdiv, care asigura aproape jumatate din productia interna. Maritza Iztok 2 este detinuta de stat, iar celelalte doua sunt parteneriate public-privat cu AES si Enel. Bulgaria este un exportator net de electricitate, iar principalele state beneficiare sunt Turcia, Grecia, Macedonia, Albania.