Divergenţele dintre Rusia şi Ucraina privind gazele naturale afectează statele europene

Directorul general al Transgaz Ioan Rusu, ne-a declarat ca aceea crestere a cantitatilor din import a fost valabila doar pentru ziua de duminica şi că incepând de azi cantitatile din import sunt cele diminuate cu circa 30%. Practic aceasta situatie se va prelungi, conform anuntului dispeceratului energetic balcanic, pana pe data de 11 ianuarie, cu mentiunea ca pot aparea pe parcursul acestei saptamani perioade in care cantitatile din import sa fie suplimentate asa cum s-a intamplat duminica.

Ioan Rusu a precizat ca Romania nu are nici un fel de probleme la momentul actual in acoperirea consumului de gaze la nivel national mai ales ca toate combinatele de ingrasaminte-care sunt cei mai mari consumatori- sunt oprite.Directorul Transgaz sustine că şi în ipoteza prelungirii acestei situatii după data de 11 ianuarie, nu vor aparea sincope in alimentarea cu gaze a consumatorilor români.

Nu numai România se confrunta cu diminuarea cantitatilor de gaze din import. Republica Ceha si Turcia au anuntat ca au înregistrat o scadere cu 5% volumelor de gaze importate din Rusia, in ciuda faptului ca Gazprom sustine ca asigura intregul nescesar de gaze catre Europa. De asemenea Polonia si Bulgaria au inregistrat scaderi ale cantitatilor de gaze furnizate de Rusia.

Moscova a suspendat livrarile gazelor catre Kiev pe data de 1 ianuarie, ca urmare a divergentelor privind pretul gazelor furnizate in 2009 si reglementarea datoriilor Ucrainei pentru gazele importate. Intre cele doua state este vorba de reglementarea unor aspecte strict comerciale:respectiv Rusia solicita un pret mai mare pentru gazele furnizate Ucrainei in conditiile in care aceasta plateste jumatate din cat platesc europenii.

Pe de alta parte Rusia depinde de infrastructura de tranzit a gazelor de pe teritoriul Ucrainei pentru a putea onora contractele de export de gaze catre Europa. In timp ce companiile Gazprom si Naftogaz continua sa se acuze reciproc de problemele aparute in furnizarea gazelor catre tarile europene, responsabilii europenei se intalnesc la Bruxelles pentru a analiza situatia. Daca cele doua companii Gazprom si Naftogaz au acelasi limbaj si practici de negociere pentru Unuinea Europeana acest comportament este de-a dreptul naucitor.

Este greu de inteles ca intr-o dispută comerciala intre 2 state sufera de fapt al treilea partener si cel mai important client, Uniunea Europeana. Nu trebuie uitat ca după criza gazelor ruso-ucraineana din 2006 Uniunea Europeana şi-a regândit întreaga politica energetică. Crearea unei situatii similare in acest moment nu va face decat sa erodeze credibilitatea Rusiei si Ucrainei ca parteneri ai UE. In acelaşi timp situatia de acum poate fi folosita ca un argument in plus pentru Rusia in promovarea propriilor proiecte de constructie a gazoductelor catre Europa.