La 9 noiembrie 2006, Biroul Politic al Partidului Popular European (PPE) decisese, la Bruxelles, upgradarea statutului Partidului Democrat de la observator la asociat. Din cele 69 de voturi exprimate, 68 au fost pentru acordarea statutului de membru asociat, înregistrându-se o singură abţinere, din partea preşedintelui Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, Gheorghe Ciuhandu. Acesta şi-a motivat votul prin faptul că ţărăniştii ''nu au constatat niciun progres'' în privinţa unor doleanţe ale PNŢCD şi a subliniat că abţinerea de la vot nu reprezintă un gest împotriva PD, ci unul de atenţionare şi responsabilitate faţă de PPE.

 

Pe de altă parte, preşedintele UDMR, Marko Bela, a susţinut candidatura PD.

 

La aflarea deciziei PPE, preşedintele PD, Emil Boc, a remarcat faptul că democraţii oferă popularilor europeni ''o reprezentare la cel mai înalt nivel'', fiind ''un partid aflat la guvernare cu performanţă politică şi cu rezultate bune în plan electoral''.

 

''Pe de altă parte, PD are şansa de a da Europei o reprezentare în cel mai puternic grup al momentului, iar PPE de a avea în România un reprezentat ca PD şi sunt convins că, prin acceptarea PD ca membru cu drepturi depline, interesele României vor fi bine servite după 1 ianuarie 2007, având în vedere faptul că PPE conduce în acest moment Europa. Este un pas important pentru România şi pentru PD'', a spus Emil Boc.

 

La 18 septembrie 2006, grupul de lucru al PPE hotărâse să recomande Biroului Politic al PPE acordarea statutului de membru asociat Partidului Democrat.

 

***

 

În perioada 16 - 18 octombrie 2012, Palatul Parlamentului din Bucureşti a găzduit Congresul Partidului Popular European, unul dintre principalele puncte de pe agenda evenimentului fiind alegerea conducerii formaţiunii paneuropene, care are loc o dată la trei ani. Fostul lider al PDL, Emil Boc, a subliniat că organizarea Congresului PPE la Bucureşti este o recunoaştere a meritelor PDL ''în ceea ce înseamnă poziţia lui în Europa şi capacitatea de a guverna ţara în cele mai grele momente ale crizei economice''.

 

''Este o formă de recunoaştere din partea PPE a faptului că acest partid şi-a sacrificat imagine şi voturi în perioadă de maximă criză economică, pentru a da soluţii necesare ţării, chiar dacă ele n-au fost cele mai bune din punct de vedere al imaginii partidului şi a votului pe care l-a obţinut în diverse competiţii electorale'', a subliniat fostul premier.

 

În cadrul reuniunii de la Bucureşti, Wilfried Martens a fost reales în funcţia de preşedinte al Partidului Popular European, pentru încă un mandat de trei ani. Vicepreşedintele PDL Anca Boagiu a fost ales unul dintre cei 10 vicepreşedinţi ai PPE.

 

Cancelarul german Angela Merkel, prezent la Bucureşti în prima zi a Congresului PPE, a vorbit despre criză, a pledat pentru o economie socială de piaţă şi a subliniat necesitatea unor măsuri prin care să fie create noi locuri de muncă. Angela Merkel a evidenţiat faptul că prin reuniunea de la Bucureşti PPE şi-a propus să transmită un semnal că principiile democratice trebuie respectate şi că se va asigura că acest lucru se va întâmpla în continuare.

 

La Bucureşti s-a aflat, în contextul Congresului PPE, şi Evghenia Timoşenko, fiica fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, aflată de un an în detenţie. Ea a avut o întâlnire cu preşedintele Traian Băsescu, căruia i-a mulţumit pentru susţinerea arătată mamei sale.

 

***

PPE este cel mai mare partid politic european şi includea, la sfârşitul anului 2012, 73 de partide din 40 de ţări, preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, 16 şefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană şi şapte din afara UE, 13 membri din cei 27 ai Comisiei Europene.

 

Grupul Partidului Popular European (Grupul PPE) este cel mai mare din Parlamentul European, fiind compus, în noiembrie 2012, din 270 de membri. El reuneşte forţele politice pro-europene de centru şi de centru-dreapta din statele membre ale Uniunii Europene.

 

PPE a fost primul partid politic transnaţional creat la nivel european şi are cea mai puternică reprezentare în Consiliul de Miniştri european.

 

Membrii grupului PPE ocupă o serie de funcţii cheie în Parlament - inclusiv pe aceea de preşedinte în 10 dintre cele 22 de comisii sau subcomisii ale PE şi deţin 7 dintre cele 14 posturi de vicepreşedinte şi 2 dintre cele 5 de chestor.

 

PDL are 11 eurodeputaţi care activează în grupul PPE: Elena Oana Antonescu, Elena Băsescu, Sebastian Valentin Bodu, Petru Constantin Luhan, Monica Luisa Macovei, Marian-Jean Marinescu, Iosif Matula, Rareş-Lucian Niculescu, Cristian Dan Preda, Theodor Dumitru Stolojan, Traian Ungureanu.

 

La 14 decembrie 2011, europarlamentarul PDL Marian-Jean Marinescu a fost reales pentru al treilea mandat consecutiv în funcţia de vicepreşedinte al grupului PPE.