Documentul DISPERĂRII! Guvernul recunoaște o situație dezastruoasă

O ”notă privind implementarea și programarea fondurilor UE”, semnată de ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, atrage atenția că pentru Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027 s-a constatat că nu există, la nivelul ministerelor de linie, o analiză a situației și a nevoilor, bazată pe date efective, care să fundamenteze prioritățile strategice pe diferitele sectoare. În absența unei implicări reale din partea autorităților publice centrale în asigurarea tuturor elementelor necesare fundamentării și stabilirii priorităților de investiții naționale, programarea viitoare este periclitată, se spune în document.   Comisia Europeană a propus,  în viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027,  o creștere cu 8% a fondurilor europene structurale și de coeziune pentru România, față de cadrul financiar actual. Vorbim de o creștere de la 25,2 miliarde de euro, la 27,2 miliarde de euro generată, în special, de schimbarea metodologiei de alocare a fondurilor pe care o propune acum Comisia.   Documentul semnat de Roxana Mînzatu face referire și la problemele existente pentru actualul cadru financiar, 2014-2020. Sumele totale primite de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente programelor finanțate din FESI (PO Infrastructura Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică, PO Capital Uman, PN Dezvoltare Rurală, PO Pescuit și Afaceri Maritime), se situează la aproximativ 9,25 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 30% din alocarea UE aferentă acestor programe. Pentru FEAD  a fost primită suma de 117,7 milioane de euro. În prezent, la nivelul Uniunii Europene, rata medie a sumelor FESI primite de la Comisia Europeană se situează la aprox. 33%. Având în vedere că, în anul 2019, ACP a solicitat CE suma de 474,5 milioane de euro, gradul de realizare a sumelor estimate se situează la aprox. 22,3%. Toate declarațiile de cheltuieli transmise de autoritățile de management la ACP au fost procesate de aceasta și sunt incluse în sumele solicitate pentru anul 2019. Riscul de dezangajare automată a fondurilor la 31.12.2019, se menține în prezent pentru toate programele operaționale, cu excepția POAT. Necesarul de declarații de cheltuieli de transmis la CE până la sfârșitul anului 2019 este în valoare totală de aprox. 1,2 miliarde de euro. Potrivit estimărilor lunare ale sumelor ce vor fi transmise Comisiei Europene (CE) în anul 2019, riscul de dezangajare de fonduri va fi acoperit. Realizarea țintelor asumate și evitarea riscului de dezangajare depind de ritmul în care se va derula implementarea proiectelor în următoarele luni, precum și de evitarea eventualelor riscuri care ar afecta declararea cheltuielilor la CE. Probleme semnificative în gestionarea programelor operaționale provin din ritmul lent de elaborare a fișelor de proiecte, respectiv de implementare a proiectelor de către beneficiarii publici, cu impact financiar important fiind proiectele strategice și proiectele majore precum DANUBIUS și ELI. Acestea afectează în mod deosebit programe precum POC, POCA și POCU. Gestionarea Programului Operațional Competitivitate prezintă un risc ridicat în acest moment, având în vedere auditul de sistem preventiv al Comisiei Europene privind fiabilitatea indicatorilor de performanță care clasifică această parte de sistem în categoria 4 - în esență nu funcționează. Potrivit regulamentelor UE, existența unei deficiențe semnificative în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare sau a datelor privind indicatorii comuni și specifici constituie cauză de suspendare a plăților, existând riscul aplicării acestei măsuri de către CE pentru POC. La nivelul AM a fost derulată o analiză și au fost demarate măsurile de remediere necesare.