Comisia Europeană a prezentat astăzi, 20 noiembrie, avizele sale privind măsurile luate în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere, privind proiectele de planuri bugetare pentru 2020 ale statelor membre din zona euro și a adoptat al patrulea raport privind supravegherea consolidată vizând Grecia. Pentru România, Comisia a stabilit că nu a fost luată nicio măsură eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din iunie 2019. Propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa luării unor măsuri eficace și o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu.   Care au fost recomandările din iunie   În scopul corectării abaterii semnificative constatate de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în România, Consiliul a în iunie 2019 trei recomandări României. Acestea au fost:   Toate acestea au fost transmise ministrului de Finanțe din acea perioadă, Eugen Teodorovici.   Ce a constatat Consiliul   În iunie 2017 și în iunie 2018, Consiliul a constatat că în 2016 și, respectiv, 2017, a existat o abatere semnificativă constatată de la obiectivul bugetar pe termen mediu al României sau de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii acestuia. Având în vedere abaterile semnificative constatate, Consiliul a emis recomandările din 16 iunie 2017 și din 22 iunie 2018 recomandând României să ia măsurile de politică necesare în scopul remedierii respectivelor abateri. Ulterior, Consiliul a constatat că România nu a luat măsuri eficace în urma recomandărilor menționate. În ultima sa recomandare, adoptată la 4 decembrie 2018, Consiliul a adresat României recomandarea de a lua măsurile care se impun pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5 % în 2019, cifră ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1 % din produsul intern brut (PIB).   Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019 și a datelor privind rezultatele din 2018 validate de Eurostat, creșterea cheltuielilor publice primare nete în 2018 a depășit cu mult criteriul de referință privind cheltuielile, indicând o abatere semnificativă cu o marjă largă (abatere de 2,4 % din PIB). Deficitul structural nu a fost redus, rămânând în mare stabil la aproximativ 3 % din PIB-ul potențial, ceea ce indică, de asemenea, o abatere semnificativă de la ajustarea structurală recomandată (abatere de 0,8 % din PIB). Dimensiunea abaterii indicată de soldul structural este afectată în mod negativ de veniturile excepționale, de un deflator PIB mai mare și de o estimare de bază a creșterii PIB-ului potențial mai ridicată în comparație cu media pe termen mediu care stă la baza criteriului de referință privind cheltuielile. Cu toate acestea, valoarea abaterii indicate de soldul structural este influențată pozitiv de cheltuielile publice scăzute pentru investiții, care sunt eliminate încet în criteriul de referință privind cheltuielile. Independent de diferența respectivă, ambii indicatori confirmă o abatere semnificativă de la cerințele componentei preventive a PSC în 2018.   La 5 iunie 2019, în urma unei evaluări globale, Comisia a constatat că în România există o abatere semnificativă constatată de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și a adresat României un avertisment în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat și cu articolul 10 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1466/97.   În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, Consiliul urmează să adreseze o recomandare statului membru în cauză, invitându-l să ia măsurile de politică necesare. Regulamentul (CE) nr. 1466/97 prevede că recomandarea urmează să stabilească un termen de maximum cinci luni pentru corectarea abaterii de către statul membru. În acest sens, data de 15 octombrie 2019 pare adecvată ca termen-limită până la care România să corecteze abaterea. Până la acest termen, România ar trebui să prezinte un raport referitor la măsurile luate pentru a da curs prezentei recomandări.   Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019 referitoare la deviația PIB-ului, România va rămâne într-o situație economică normală în 2019 și în 2020. Ponderea datoriei publice a României în PIB este sub pragul de 60 %. Prin urmare, efortul minim necesar de ajustare structurală prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 1466/97 și de matricea de ajustare convenită de comun acord în cadrul componentei preventive a PSC, care ține cont de circumstanțele economice predominante și de eventualele probleme de sustenabilitate, se ridică la cel puțin 0,5 % din PIB atât pentru 2019, cât și pentru 2020.   Deficitul structural al României a crescut treptat de la 0,1 % din PIB în 2015 până la 1,7 % din PIB în 2016, 2,9 % din PIB în 2017 și 3 % din PIB în 2018. Un efort suplimentar și persistent, care este necesar pentru a corecta abaterea cumulată și pentru a readuce România pe o traiectorie de ajustare adecvată în urma derapajelor persistente care s-au adunat începând din 2016, ar trebui să completeze cerința de ajustare minimă. Un efort suplimentar de 0,5 % din PIB în 2019 și de 0,25 % din PIB în 2020 pare să fie adecvat având în vedere amploarea abaterii semnificative constatate de la traiectoria de ajustare recomandată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Un astfel de efort ar fi în concordanță cu ajustarea recomandată pentru 2019 de către Consiliu la 4 decembrie 2018. Acest efort va accelera ritmul ajustării în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu.   Îmbunătățirea necesară a soldului structural cu 1 % din PIB în 2019 și cu 0,75 % din PIB în 2020 este în concordanță cu rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de maximum 4,5 % în 2019 și 5,1 % în 2020.   Previziunile Comisiei din primăvara anului 2019 estimează o deteriorare și mai mare a soldului structural, cu 0,7 % din PIB în 2019 și cu încă 1,2 % din PIB în 2020. Prin urmare, îmbunătățirea structurală necesară implică necesitatea de a adopta măsuri cu un randament structural total de 1,7 % din PIB în 2019 și măsuri suplimentare cu un randament structural de 1,95 % din PIB în 2020 față de scenariul de referință actual din previziunile Comisiei din primăvara anului 2019.   Previziunile Comisiei din primăvara anului 2019 estimează un deficit public de 3,5 % din PIB în 2019 și de 4,7 % din PIB în 2020, care depășește valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Ajustarea structurală necesară pare a fi adecvată și pentru a asigura faptul că România respectă, cu o marjă, valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB în 2019 și în 2020.   Faptul că nu s-a dat curs recomandărilor anterioare de corectare a abaterilor semnificative constatate și riscul de depășire a valorii de referință din tratat din componenta corectivă a PSC impun luarea unor măsuri urgente pentru ca politica fiscală a României să fie repusă pe o traiectorie prudentă.