In cadrul discutiilor de miercuri din subcomisie, organizatiile reprezentative pentru mass-media au cerut eliminarea articolelor care se refereau la dreptul la replica, pe motiv ca acesta este o institutie a breslei ce nu ar trebui legiferata, deoarece ar intra in competenta instantelor judecatoresti si ar modifica, in cadrul fiecarei institutii de presa, raportul de echilibru intre zona editoriala si cea de management, in favoarea celei din urma.
In schimb, membrii subcomisiei parlamentare, precum si cei ai comisiei de redactare a Codului au sustinut ca legiferarea dreptului la replica ar duce la scaderea proceselor intre jurnalisti si persoanele care se considera lezate de catre articole de presa. Finalmente, parlamentarii au decis sa dea curs solicitarii si articolele in cauza au fost eliminate. De asemenea, prevederile legate de protectia vietii private au fost amendate in sensul ca, daca interesul public primeaza, dezvaluirile din mass-media privind viata privata a unei persoane sunt justificate. S-a renuntat la articolul ce permitea instantelor sa blocheze aparitia unui material de presa, daca o persoana se simte lezata de acel material.
Ioana Avadani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, a afirmat ca principalul succes obtinut a fost eliminarea prevederilor care se refereau la dreptul la replica. "Nu este treaba statului, a judecatorilor, sa ne spuna cum sa ne facem treaba", a apreciat Avadani.
"De asemenea, s-au introdus elemente ce sustin interesul public ca protectie la imixtiunea in viata privata", a spus directorul executiv al CJI. Avadani este totusi nemultumita ca sintagma "interesul public" nu a fost inclusa explicit in Codul civil preferandu-se trimiterea la prevederile conventiilor internationale care definesc interesul public.
