Parlamentul European avertizează că drepturile fundamentale din UE rămân sub presiune, după ce eurodeputații au adoptat un raport privind situația din 2024 și 2025 care cere aplicarea deplină a Cartei drepturilor fundamentale în toate politicile Uniunii, de la migrație și digitalizare până la egalitate, spațiu civic, libertatea presei, protecția grupurilor vulnerabile și drepturile sociale.

Pe scurt

1. Parlamentul European avertizează că drepturile fundamentale sunt sub presiune în UE, inclusiv în domeniile justiției, presei, spațiului civic, egalității și migrației.
2. Raportul privind situația drepturilor fundamentale în 2024 și 2025 a fost adoptat cu 328 de voturi pentru, 199 împotrivă și 98 de abțineri.
3. Eurodeputații cer respectarea deplină a Cartei drepturilor fundamentale în politicile de migrație și azil, inclusiv a principiului nereturnării.
4. Parlamentul solicită aplicarea eficientă a Digital Services Act, AI Act și a regulilor privind publicitatea politică, precum și garanții mai puternice împotriva spyware-ului și supravegherii nejustificate.
5. Raportul cere acțiuni mai ferme împotriva violenței de gen, infracțiunilor motivate de ură, discriminării, restrângerii spațiului civic, sărăciei și excluziunii locative.

Parlamentul European a adoptat miercuri, în plen, un raport privind situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2024 și 2025, prin care cere ca valorile consacrate la articolul 2 din Tratatul UE și Carta drepturilor fundamentale să fie respectate în toate politicile Uniunii și aplicate integral de statele membre. Textul a fost adoptat cu 328 de voturi pentru, 199 împotrivă și 98 de abțineri. Eurodeputații avertizează că încălcările drepturilor fundamentale, regresul democratic, ingerințele politice în justiție, restrângerea spațiului civic, amenințările la adresa libertății presei și siguranței jurnaliștilor, precum și atacurile asupra drepturilor femeilor și egalității LGBTIQ+ indică o presiune mai largă asupra valorilor Uniunii. Raportul exprimă îngrijorare față de interpretările divergente ale Cartei drepturilor fundamentale la nivel național, care duc la aplicarea neuniformă și insuficientă a acesteia. Parlamentul cere statelor membre să se alinieze pe deplin obligațiilor internaționale privind drepturile omului și să aplice Carta în mod efectiv în politicile naționale și europene. În domeniul migrației și azilului, eurodeputații cer ca implementarea Pactului UE privind migrația și azilul să respecte obligațiile privind drepturile fundamentale și principiul nereturnării. Parlamentul condamnă încălcări precum relele tratamente aplicate migranților și violența la frontierele externe ale Uniunii. Raportul cere operațiuni coordonate de căutare și salvare, precum și debarcare rapidă. Eurodeputații subliniază și interdicția absolută a torturii și a tratamentelor inumane sau degradante, inclusiv în contextul politicilor de frontieră și migrație. Parlamentul ridică preocupări și în privința spațiului digital. Raportul menționează dezinformarea, ingerințele externe, manipularea alegerilor, impactul platformelor digitale și al inteligenței artificiale asupra drepturilor fundamentale și proceselor democratice. Eurodeputații cer aplicarea eficientă a Digital Services Act, a AI Act și a regulilor privind publicitatea politică. Raportul solicită, de asemenea, garanții mai puternice împotriva spyware-ului și a supravegherii nejustificate. În domeniul egalității, Parlamentul cere acțiuni mai ferme împotriva violenței de gen, infracțiunilor motivate de ură și discriminării. Eurodeputații solicită inclusiv recunoașterea femicidului ca infracțiune distinctă. Raportul condamnă practicile de conversie și regresul privind drepturile femeilor și egalitatea LGBTIQ+. Parlamentul subliniază nevoia de a proteja sănătatea și drepturile sexuale și reproductive. Eurodeputații avertizează că organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului se confruntă cu restricții juridice și financiare, campanii de denigrare, intimidare și criminalizare. Parlamentul cere finanțare europeană sustenabilă pentru societatea civilă, un mecanism de reacție rapidă pentru organizațiile amenințate și o monitorizare mai puternică a spațiului civic. Raportul cere acțiuni împotriva rasismului structural, o aplicare mai bună a legislației privind egalitatea, adoptarea Directivei orizontale anti-discriminare și o protecție mai puternică pentru persoanele cu dizabilități. Parlamentul ridică îngrijorări privind corupția și protecția insuficientă a avertizorilor de integritate. Eurodeputații menționează și condițiile precare din penitenciare, sărăcia, excluziunea locativă, folosirea necorespunzătoare a fondurilor UE și drepturile de mediu neglijate, inclusiv dreptul la un mediu sănătos. „În întreaga Europă, drepturile fundamentale pentru toate grupurile vulnerabile sunt sub presiune, în timp ce, în același timp, cei care apără drepturile omului sunt reduși la tăcere sau chiar criminalizați. Cei care se ridică pentru alții ar trebui protejați, nu pedepsiți. Drepturile fundamentale trebuie să rămână nenegociabile. Acest raport nu este abstract, este despre vieți reale și arată clar ce trebuie făcut. Întrebarea este dacă Comisia și statele membre au voința politică să facă acest lucru”, a declarat raportoarea Anna Strolenberg, eurodeputată Greens/EFA din Țările de Jos. Raportul adoptat de Parlament face bilanțul situației drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2024 și 2025. Textul a fost pregătit în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și se înscrie în monitorizarea mai largă a respectării valorilor prevăzute la articolul 2 din Tratatul UE. Articolul 2 din Tratatul UE consacră valorile pe care se întemeiază Uniunea, inclusiv respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului. Carta drepturilor fundamentale a UE reunește drepturile civile, politice, economice și sociale care trebuie respectate de instituțiile UE și de statele membre atunci când aplică dreptul Uniunii. Raportul Parlamentului conectează drepturile fundamentale cu mai multe domenii de politică publică, inclusiv migrația, digitalizarea, egalitatea, libertatea presei, spațiul civic, protecția persoanelor vulnerabile, folosirea fondurilor europene, locuirea, sărăcia și drepturile de mediu.