De asemenea numărul magazinelor din România care comercializează astfel de produse ar fi în jur de 180, fără a le lua în calcul şi pe cele online care nu sunt foarte uşor de identificat.

Deputatul PD-L, care în urmă cu 9 luni a lansat o iniţiativă legislativă care propune introducerea a 16 substanţe pe lista celor care ar urma să fie controlate şi ulterior, interzise comercializării, recunoaşte că „sunt şanse mici” ca proiectul de lege să treacă de Camera Deputaţilor, unde va fi dezbătută în plen în maximum 2 săptămâni pentru că a primit avize negative de la comisiile de specialitate şi de la Ministerul Sănătăţii. Motivele invocate de Comisii şi ministerul Sănătăţii ar fi că ar trebui să existe un aviz al Consiliului Europei de a interzice anumite substanţe şi că ar trebui făcute nişte studii asupra acestora.

„Sunt frustrat de următorul fenomen, am lansat iniţiativa legislativă acum 9 luni cu 16 substanţe, acum că sesizez că mai sunt alte 4 substanţe care ar trebui introduse pe anexa respectivă pentru că ei evoluează mult mai rapid decât putem noi să ne mişcăm”, spune Ştefan Pirpiliu.

În 2009, deputaţii PD-L Ştefan Pirpiliu, Cristian Petrescu şi Alin Popoviciu au iniţiat o propunere legislativă de completare a Legii 339/2005, privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante psihotrope, prin care solicitau adăugarea a 16 substanţe pe lista celor controlate. Cele 16 substante psihotrope carora deputatii democrat-liberali le-au declarat razboi sunt ketamina, salvia divinorum, ibogaina, kratom, ipomoea violacea, argyreia nervosa, nymphea caerula, BZP, mCPP, triflurometilfenil piperazina, gama-butirolactona, 1,4-butanediol, DOC, DOI, brom-benzidofuranil-isopropilamina si nitrit de amil.