Preşedintele AEI consideră că această „performanţă nedorită” nu este „un accident conjunctural”, ci rezultatul „unei combinaţii de politici publice, vulnerabilităţi structurale şi decizii amânate”, iar semnalele pentru 2026 indică „nu o corecţie, ci un risc real de agravare”.
„Intenţia Guvernului de a introduce un preţ administrativ la gaze pentru populaţie creează un mecanism economic bine cunoscut: costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie. Aşa cum arată analizele realizate de Asociaţia Energia Inteligentă, acest tip de intervenţie nu elimină costurile, ci le redistribuie, cu efecte directe asupra preţurilor finale ale bunurilor de larg consum”, explică Chisăliţă.
Acesta spune că estimările indică o posibilă creştere a preţului gazelor pentru industrie până la 15% faţă de nivelul din 2025.
„Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluţie nu poate rămâne fără consecinţe. Costurile suplimentare se vor regăsi, inevitabil, în preţul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă. Prognozele disponibile (Banca Centrală Europeană) arată o temperare a inflaţiei în zona euro, unde rata totală este aşteptată să scadă spre 1,6–2,0%, iar inflaţia alimentară să se situeze în jurul valorilor de 2,4–2,7%. Energia, în ansamblu, ar putea avea chiar un impact neutru sau negativ asupra inflaţiei europene”, susţine Chisăliţă.
În opinia acestuia, România porneşte dintr-o poziţie „mult mai fragilă”.
„După o inflaţie totală de 8,6% în 2025, Banca Naţională a României anticipează o scădere în 2026, cu o rata generală în jur de 3,7% la final de an. Această valoare maschează însă diferenţe majore între componentele inflaţiei. Alimentele rămân extrem de sensibile la costurile energetice, iar o reducere rapidă este puţin probabilă.
Gazul natural şi energia electrică se reflectă în preţul alimentelor prin trei canale esenţiale: procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire), transportul şi depozitarea (lanţuri frigorifice, logistică) şi inputurile agricole (îngrăşăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor). Atunci când unul dintre aceste canale este afectat, efectul se multiplică pe întreg lanţul de producţie”, precizează preşedintele AEI.
În acest context, o estimare a AEI arată că inflaţia alimentelor în România în 2026, într-un scenariu cu gazele pentru industrie mai scumpe cu 15%, ar putea ajunge la aproximativ 7,5–9,0%.
„Cu alte cuvinte, există şanse ca anul 2026 să aducă o inflaţie alimentară chiar mai ridicată decât cea din 2025. Diferenţa inflaţiei alimentelor în România, faţă de Uniunea Europeană ar deveni astfel şi mai pronunţată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1–3,3 ori peste media europeană în 2026. Nu vorbim doar despre o problemă de preţuri, ci despre o problemă de competitivitate economică, echitate socială şi coerenţă a politicilor”, mai spune Chisăliţă.
Acesta susţine că, în lipsa unor decizii care să ţină cont de efecte în lanţ ale intervenţiilor administrative, România „riscă să rămână nu doar campioana politici scumpirilor”, ci şi „exemplul clar al modului în care costurile ascunse greşite ajung, inevitabil, în farfuria consumatorului”.
Dumitru Chisăliţă: În 2025, România s-a situat pe primul loc la creşterea preţurilor la alimente, având o majorare de peste două ori mai mare faţă de media Uniunii Europene
Publicat la 09.02.2026, 10:33:45
DiscoverUrmărește pe DiscoverGoogle NewsUrmărește pe Google NewsSursă preferatăAdaugă ca sursă preferată
Articole înrudite

Actualitate
România a recuperat două treimi din decalajul față de media UE în 20 de ani. Consumul populației a ajuns la 86% din nivelul european

Actualitate
Londra vrea bilet în clubul european, dar nu vrea să închidă ușa Beijingului. O dilemă mare cât China

Actualitate
Cât costă Postul Crăciunului 2026: 744 de lei pentru doi adulți. Prețuri și zilele cu dezlegare la pește
Cele mai citite
- 1Mama lui Marian Oprișan, pensionara cu venituri de 4 milioane de euro. Cum au ajuns banii, mașinile și proprietățile familiei pe numele acesteia
- 2Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
- 3Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
- 4Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
- 5Internetul se oprește, băncile se blochează? Adevărul din spatele „apocalipsei digitale” anunțate pentru 17 noiembrie
