Primul semn a fost asasinarea pe plajă a mafiotului de 48 de ani, Gaetano Marino, la 23 august. El a fost împuşcat mortal în costum de baie, în faţa unor turişti îngroziţi din staţiunea Terracina, aflată la jumătatea distanţei între Roma şi Napoli. Apoi, în primele ore ale dimineţii de duminică a venit riposta: uciderea lui Raffaele Abete, de 41 de ani, într-un bar din zona Scampia a oraşului, controlată de Camorra. Ambele victime erau fraţii unor capi care conduc facţiuni rivale din Scampia, zona infestată de consumul de droguri şi care a format fundalul filmului Gomora despre mafie.
Aceste asasinate de tip 'dinte pentru dinte' au suscitat temerea privind o continuare a războaielor drogurilor care i-au implicat pe ''Scissionisti'' ('secesioniştii') şi în care peste 60 de persoane au fost ucise la Napoli, într-o baie de violenţă, în perioada 2004-2005. Conflictul a generat o reacţie publică împotriva Camorrei şi o represiune de proporţii din partea autorităţilor, soldată cu arestarea unor capi. Ultimele evoluţii nefaste au dus la trimiterea masivă de întăriri de poliţişti şi carabinieri în Scampia.
Corriere della Sera a relatat luni că poliţia a reţinut zeci de persoane în posesie de droguri şi arme, în timp ce au fost arestaţi doi asasini în drumul lor spre altă lovitură, ca parte a escaladării conflictului.
'Am efectuat controale intense în teritoriu, la Scampia. Dar probabil că nu este de ajuns şi trebuie să facem mai mult', a declarat ministrul de interne, Anna Maria Cancellieri.
Creşterea violenţei este pusă pe seama unui război pentru controlul teritoriului privind piaţa drogurilor profitabilă din nordul oraşului. Se crede că lupta este dusă între facţiuni ale ''Scissionisti'', care s-au separat de clanul conducător Di Lauro, în 2004. Acel conflict între Di Lauro şi ''Scissionisti'' a devenit una dintre cele mai sângeroase lupte existente vreodată între clanuri italiene.
Lupta de atunci şi de acum este una pentru cele mai mari pieţe locale de narcotice din Europa, estimată la peste 100 de milioane de euro pe an. Şeful poliţiei din Napoli, Luigi Merolla, a dat vina pe 'dealerii tineri de droguri dornici să-şi crească spaţiul prin operaţiuni îndrăzneţe'. 'Aminteşte de Corleonesi [familia siciliană a criminalităţii] atunci când şi-au lansat lovitura internă în Cosa Nostra', a declarat Merolla pentru La Stampa.
Expertul în Camorra, Corrado De Rosa, autor şi martor expert în procese intentate mafiei, este de părere că revenirea la nivelul sângeros din 2004-2005 e puţin probabilă, deoarece natura Camorrei s-a schimbat. 'Camorra din Scampia s-a fragmentat', a spus el. 'Au existat numeroase arestări de profil înalt şi nu mai există aceleaşi blocuri mari de putere care să organizeze violenţa. E mai mult ca la New York sau Bogota acum. Există tot atâtea persoane vicioase şi periculoase în circulaţie, dar nu mai există acelaşi grad de organizare', a precizat el. De Rosa a remarcat însă că natura mai haotică a Camorrei a făcut şi mai dificil pentru poliţie şi magistraţi să le anihileze activităţile.
Crescenzio Sepe, arhiepiscopul de Napoli, o personalitate de frunte a bisericii, a declarat că indiferent dacă Camorra reuşeşte sau nu în uciderile reciproce, efectul social şi economic coroziv asupra oraşului şi regiunii înconjurătoare a arătat puţine semne de atenuare. 'Camorra este ca o tumoră. Este ca un animal care, atunci când îi tai capul, alte două capete îi cresc la loc. Toate acestea [noua violenţă] erau previzibile', a afirmat arhiepiscopul.
Ziarul britanic aminteşte că războiul Camorrei din 2004-2005 a început atunci când nemulţumiţi cunoscuţi sub numele de ''Scissionisti'' din clanul atotputernic Di Lauro din nordul oraşului Napoli, au organizat operaţiuni rivale. Rebelii au fost conduşi de Raffaele Amato, cunoscut sub numele de ''Spaniolul''. El a încheiat alianţe cu alte clanuri mafiote de top din Napoli, printre care cel al lui Gennaro Marino şi Arcangelo Abete - camorriştii ai căror fraţi au fost ucişi în ultimele violenţe.
Clanul Di Lauro a ripostat în octombrie 2004, ucigând doi rebeli-cheie, pe Fulvio Montanino şi Claudio Salerno. La funeraliile lor, poliţia a arestat doi membri ai clanului înarmaţi cu mitraliere, care după cât se pare se aflau acolo pentru a comite un masacru.
Uciderea ulterioară a unei femei de 22 de ani, Gelsomina Verde, de către mafioţi ai clanului Di Lauro ce căutau informaţii privind locul unde se afla un alt lider al ''Scissionisti'', a declanşat furia. Ministrul de Interne a trimis o forţă suplimentară de 325 de poliţişti în oraş, culminând cu operaţiunea din 7 decembrie 2004, soldată cu arestarea a 52 de persoane.
În termen de nouă luni, capii clanului Di Lauro şi Raffaele Amato au ajuns în spatele gratiilor. Dar în mai puţin de 18 luni, 60 de persoane au fost ucise.
La două săptămâni de la arestarea sa în septembrie 2005, Paulo Di Lauro i-a dat faimosul sărut lui Vincenzo Pariante, unul dintre liderii ''Scissionisti'', în timpul unei audieri în instanţa de judecata. Acest lucru a fost văzut ca un indiciu că lupta a încetat. Se pare însă că în prezent mocnesc conflicte noi.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
