Guvernul ia în calcul un scenariu în care economia României se va contracta cu 7% în acest an, admite Andreea Vass, consilier de stat al premierului Emil Boc pe probleme economice. “Dacă va fi nevoie, se vor mai opera şi alte reduceri de cheltuieli în sistemul public. (...) În ceea ce priveşte deficitul bugetar, sunt voci care spun că e nevoie de o renegociere cu FMI privind ţinta de deficit şi voci care spun că e important să nu mărim deficitul deja agreat (de 4,6%) şi să se mai opereze reduceri de cheltuieli”, a detaliat Vass pentru cititorii Business Standard.
La capitolul măsurilor deja planificate, Vass afirmã că reducerea cheltuielilor cu 20% în aparatul central al Guvernului este încă în curs de derulare, un următor pas fiind reducerea numărului de agenţii guvernamentale.
Singura soluţie pentru ca România să evite un colaps anul acesta este “o regândire a funcţiilor sistemului statului”, în condiţiile în care PIB-ul a scăzut mai mult decât se estima iniţial, iar Guvernul nu a reuşit până acum să taie suficient din cheltuieli, a declarat, la Money Channel, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. “În România sunt prea multe instituţii, cu prea mulţi oameni şi servicii, uneori, de proastă calitate”, a detaliat fostul ministru al Finanţelor.
Acesta este al doilea mesaj codat transmis către Guvern - că trebuie să reducă masiv din cheltuielile publice, după ce, săptămâna trecută, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că “ajustarea economică a fost destul de mare, tinde să devină excesivă, iar acum avem nevoie de o recalibrare a instrumentelor, a componentelor politicilor economice”. Cei doi finanţişti formulează într-o manieră indirectă mesajul pe care oamenii de afaceri consultaţi de Business Standard în cadrul proiectului Guvernul Privat îl transmit premierului Boc încă de la începutul anului: “Reduceţi urgent cheltuielile şi personalul din administraţie!”. Personalul ar trebui să scadă cu 20% până la 50%, reducere care nu ar afecta calitatea serviciilor publice, au estimat jucătorii din business.
Aceºtia au argumentat că, în timp ce economia a scăzut, probabil, cu 7-7,5% în primul semestru, sectorul bugetar a continuat să crească, punând astfel presiune şi mai mare pe stabilitatea economiei, pe dobânzi şi pe cursul valutar. De altfel, FMI a lăsat să se înţeleagă faptul că va revizui de la 4% la cel puţin 7% prognoza de scădere economică pentru anul acesta, ceea ce înseamnă că rectificarea bugetară planificată pentru această toamnă va fi negativă. În privinţa deficitului, ministrul Finanţelor a anunţat că s-a încadrat la limită în pragul de 2,7% convenit cu FMI pentru primul semestru. Totuşi, această raportare se face la prognoza de scădere cu 4% a economiei, care este deja compromisă, ceea ce înseamnă că deficitul este în realitate mai mare.
Potrivit lui Mihai Tănăsescu, România va avea în trimestrele al doilea şi al treilea o scădere economică mai mare decât cea din primul trimestru, astfel că ţintele de deficit nu pot fi respectate. În varianta FMI de scădere a economiei cu 7-8%, deficitul bugetar va ajunge la 7% din PIB. În plus, încadrarea în ţinta de deficit pe primele şase luni vine pe fondul reducerii cu 30% a investiţiilor în prima parte a anului faţă de începutul lui 2008. Un deficit provocat de investiţii în infrastructură ar fi fost acceptat de FMI şi de jucătorii din economie, însă derapajul cheltuielilor cu personalul nu face decât să agraveze criza, avertizează Guvernul Privat.
CNP: Suflu nou din 2014
>Economia va creşte, în medie anuală, cu 5,27% în perioada 2014-2020, cu patru puncte procentuale peste avansul mediu anticipat pentru intervalul 2009-2013, reiese din prognoza pe termen lung a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), citată de Mediafax. Creşterea medie pentru perioada 2009-2013 este prognozată la 1,32, însă estimarea pentru 2009 nu a fost revizuită de la -4%. Comisia a menţinut, până în 2013, estimările publicate anterior privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) şi a completat prognoza cu date până în 2020. Potrivit CNP, cea mai mare creştere economică în intervalul 2009-2020 va fi realizată în 2015, de 6%. După acest an, ritmul de creştere a PIB va încetini şi va ajunge la 4,8% în 2019, pentru ca apoi să urce uşor, la 5% în 2020. CNP estimează că după reculul din 2009 economia va reintra în teritoriu pozitiv în 2010, instituţia anticipând pentru anul viitor un avans al PIB de 0,1% şi de 2,4% în 2011. În moneda europeană, PIB-ul este estimat, în termeni nominali, la 135,4 mld. euro în 2010, cu 10,4 mld. euro peste nivelul anticipat pentru acest an, de 125 mld. euro, dar cu 1,4 mld. euro sub nivelul din 2008, de 136,8 mld. euro.
