Un prim pas se incearca in aceste zile in Parlament, unde se discuta despre pensiile alesilor, despre care premierul Emil Boc a declarat ca sunt “inechitabile”. Discutii incepute cu stangul, in conditiile in care Comisia parlamentara pentru Statutul deputatilor si senatorilor a decis sa amane dezbaterea proiectului de eliminare a pensiilor parlamentarilor din motive de procedura. Ministrul Muncii, Marian Sarbu, prefera sa arunce responsabilitatea pe celelalte ministere, sustinand ca ministerul pe care il conduce se ocupa doar de sistemul public de pensii, care va trebui, de asemenea, ajustat, cel putin in ceea ce priveste pensionarea anticipata si cea de invaliditate.
In ultimii ani, guvernele Romaniei au elaborat sapte acte normative care reglementeaza pensiile pentru diferite categorii de salariati ai statului. Magistratii, politistii, militarii, parlamentarii, functionarii parlamentari, cei din instante sau parchete si personalul diplomatic au conditii de pensionare diferite si pensii calculate dupa alte reguli decat cele din sistemul public. De regula, aceste pensii reprezinta un procentaj - de cele mai multe ori 80% - din media salariilor din ultimele luni active si sunt platite din bugetul de stat si nu din cel de asigurari sociale. Politistii, cadrele militare si angajatii din serviciile speciale sunt singurii care platesc o contributie de 5% la un fond de pensii special, jumatate fata de cat se plateste in sistemul public, la pensie adaugandu-se si cel putin 60% din salariul brut din ultima luna de activitate. Magistratii si parlamentarii primesc la pensie direct 80% din media salariilor din ultimul an activ.
O prima incercare a Executivului de a diminua veniturile pensionarilor “de lux” a fost interzicerea cumulului pensiilor cu salariile de la stat, decizie mult discutata si declarata, in prima instanta, neconstitutionala de catre CCR. Premierul Emil Boc declara, la acea data, ca persoanele care isi pierd astfel privilegiile au facut si fac, in continuare, presiuni pentru ca actul normativ sa nu intre in vigoare. Cei mai vehementi au fost magistratii care, potrivit premierului, castiga o pensie medie de 4.700 de lei pe luna. In cazul in care acestia ar fi primit pensii in baza cotizatiilor la sistemul public, acestea ar fi avut o valoare medie de 1.300 de lei. In ceea ce i priveste pe parlamentari, Emil Boc a cerut celor doua Camere sa gaseasca “o solutie legala” pentru a nu acorda pensii speciale membrilor Legislativului, aratand ca acest lucru este “o forma de total dispret fata de restul cetatenilor”.
Potrivit Legii 96/2006, parlamentarii care au detinut cel putin trei mandate primesc o pensie reprezentand 80% din indemnizatia de demnitar. In situatia in care alesii au obtinut doar unul sau doua mandate, cuantumul pensiei scade cu 40%, respectiv 20%, iar in cazul mandatelor incomplete, suma se diminueaza sau se majoreaza proportional. Totodata, pensiile se actualizeaza de fiecare data cand indemnizatiile senatorilor si deputatilor se modifica. Astfel, in cazul unui parlamentar cu trei mandate, pensia porneste de la 4.480 de lei pe luna, reprezentand 80% din indemnizatia de baza a unui parlamentar, care este de 5.600 de lei. La aceasta suma se adauga suplimentele financiare aferente functiei ocupate in legislativ, de presedinte al Camerei Deputatilor sau Senatului, vicepresedinte, secretar, chestor sau presedinte de comisie, dar si sporurile aferente.
In prezent, in Parlament exista un proiect de act normativ prin care pensiile alesilor sa fie aliniate la sistemul public, proiect adus in discutie dupa o serie de reactii publice pe acest subiect. Consilierul de stat pe probleme sociale, Mihai Seitan, a explicat pentru Business Standard ca Romania va trebui in acest an sa ia cateva decizii referitoare la legile speciale de pensionare, dar considera ca imprumutul de la FMI nu va fi pus in pericol decat in cazul in care statul roman nu va face nimic pe aceasta tema.
“In mod normal, anul acesta ar trebui operate aceste modificari, dar depinde de foarte multi factori. In Parlament exista mai multe proiecte de lege pe aceasta tema, dar modificarile sunt complexe. O propunere a lui Dan Voiculescu are doar trei articole si prevede ca toate pensiile sa se calculeze ca in sistemul public. Problema trebuie analizata de o echipa de specialisti, nu se poate face peste noapte. Din pacate, proiectele existente nu vin si cu solutii”, a spus Seitan. El a precizat ca exista vointa atat din partea presedintelui, cat si a premierului. Si ministrul Muncii, Marian Sarbu, reclama “vointa politica”, atunci cand vorbeste despre pensiile speciale, si considera ca eliminarea acestora va tine in mare masura de sistemul unic de salarizare. “Sistemul de pensii este un sistem care reglementeaza valoarea de inlocuire a salariului cu pensia, deci ar trebui sa fie in concordanta cu sistemul de salarizare. Nu pot sa anticipez, pentru ca este o decizie absolut politica, sunt si in Parlament niste propuneri legislative”, a spus Sarbu. Independent de legile speciale de pensionare, Romania trebuie sa opereze cateva modificari si in ceea ce priveste sistemul public de pensionare. Sarbu a recunoscut ca exista presiuni din partea Bancii Mondiale pentru schimbarea modalitatii de indexare a punctului de pensie.
“Banca Mondiala face presiuni ca sa schimbam aceasta raportare a punctului de pensie la salariul mediu si sa crestem pensiile cu rata inflatiei. Din punctul meu de vedere, si acum vorbeste omul politic de la PSD, acest lucru este inacceptabil, nu voi accepta, si sper sa-mi conving si colegii sa nu accepte vreodata asa ceva, pentru ca, totusi, pensia este o valoare de inlocuire a salariului din viata activa”, a precizat ministrul, intr-un interviu pentru Business Standard. Sarbu a mai spus ca, in prezent, o echipa formata din specialisti din Ministerul Muncii lucreaza impreuna cu reprezentanti ai pensionarilor pentru modificarea Legii 19/2000, pe care intentioneaza sa o republice. “Sunt discutii pe grupele de munca si modalitatea de calcul in functie de stadiul de cotizare, elemente care au influente importante in ceea ce priveste veniturile si cheltuielile”, a precizat demnitarul. Mihai Seitan a explicat ca Banca Mondiala a facut mereu presiuni in ceea ce priveste legea pensiilor. “Ei au sustinut intotdeauna ideea de a indexa pensiile cu rata inflatiei si nu cu evolutia salariului mediu, pentru ca un om care si-a castigat o pensie trebuie sa o pastreze la nivelul puterii de cumparare. Romania este singura tara din Europa in care majorarea pensiilor se face in functie de salariu, si nu de inflatie”, a spus consilierul guvernamental.
Seitan a precizat ca in Elvetia exista un sistem similar, dar si acolo doar jumatate din indexare se face dupa salariul mediu si jumatate dupa inflatie. O cerinta a Bancii Mondiale este si egalizarea varstelor de pensionare sau a stagiilor de cotizare, dar reprezentantii Guvernului sustin ca despre acest subiect se va vorbi dupa 2014, cand se va fi terminat prima transa de crestere a varstelor de pensionare. Pana la eventuale atentionari din partea FMI in ceea ce priveste sistemul de pensionare din Romania, Guvernul va fi “tras de urechi” de pensionari, care ameninta cu iesiri in strada din cauza nerespectarii legislatiei in domeniu. Desi PSD-ul, acum aflat la guvenare, a fost artizanul legii de majorare a pensiilor pana la 45% din salariul mediu pe economie, punctul de pensie reprezinta acum putin peste 42% din acest indicator si urmeaza sa creasca doar pana la 43,3%, din toamna. Ministrul Sarbu sustine ca este tot ce poate face in perioada de criza, considerand ca introducerea pensiei sociale compenseaza aceasta inechitate. Guvernul a alocat 170 milioane de lei de la bugetul de stat pentru a majora veniturile a 800.000 de persoane, care aveau o pensie mai mica de 350 de lei. Referitor la aceasta masura, Sarbu a precizat ca FMI nu a avut nimic de obiectat, aceasta fiind o masura de protejare a celor cu venituri foarte mici.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
