După Polonia, România pune de facto sub semnul întrebării primatul legislaţiei europene asupra celei naţionale

Curtea Constituţională română a apreciat vineri că o hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu sediul la Luxemburg nu poate fi aplicată fără o modificare prealabilă a Constituţiei. După Polonia, România, de facto, pune sub semnul întrebării primatul legislaţiei europene asupra celei naţionale, arată o analiză a radioului RTL Luxemburg.

CJUE a apreciat marţea trecută că tribunalele din România ar trebui, în anumute situaţii, să ignore deciziile Curţii Constituţionale a ţării, dacă acestea duc la impunitate sistemică în dosare de corupţie sau alte delicte care pot aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Curtea Constituţională a reacţionat joi decretând că această hotărâre nu poate fi aplicată în ţară fără să fie modificată Constituţia.

Această dezbatere juridică vine după un dosar introdus la cea mai înaltă instanță din România care condamnase mai multi foşti miniştri şi parlamentari pentru fraudă cu TVA şi corupţie în gestionarea de fonduri europene. Curtea Constituţională anulase condamnarea din motive de procedură. Din această cauză, dosarul risca să acumulese întârzieri, chiar, până la urmă, să ajungă la prescriere.

România face obiectul unei atenţii deosebite din partea Comisiei Europene de la aderarea ei la Uniunea Europeană în 2007, deoarece nu atinsese la vremea aceea toate obiectivele în domeniul luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate. România a făcut progrese, în special datorită unităţii anticorupţie DNA (direcţia naţională anticorupţie).

Totuşi, în ultimii ani, după criticile puterii în funcţie, situaţia stagneză. Unul din motivele arătate este existenţa Secţiei de investigaţie a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), creată de guvernul social-democrat din acea vreme, care a obţinut în 2018 puterea de a ancheta judecătorii şi procurorii. Comisia Europeană cere de mult timp desfiinţarea SIIJ.