Potrivit lui Hajdinjak, cauza acestor pierderi este nerecunoaşterea în tarifele aprobate de reglementatorul ANRE a unor cheltuieli realizate între 2007 şi 2009. În acest context, nemţii sunt pe punctul de a concedia până la 100 de angajaţi, după ce alţi peste 1.000 de salariaţi au părăsit de la începutul anului companiile din grup, prin programe de plecări voluntare, derulate imediat după privatizare. Decizia trecerii la concedieri colective este prima de acest fel, de la intrarea E.ON pe piaţa locală în 2005.
“Am înregistrat pierderi reportate din anii anteriori, perioada 2007-2009, de aproximativ 700 milioane de lei pe partea de gaze naturale şi de 86 milioane de lei pe segmentul de energie electrică”, a explicat Hajdinjak. El a spus că nerecunoaşterea de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a acestor chetuieli în tarifele aprobate, dar şi criza economică au condus la scăderea investiţiilor programate de compania germană în businessul local. “Reducerea de investiţii a fost 40% în 2009, ca efect al crizei economice, dar şi al nerecuperării prin tarife. Suntem mult sub ţinta optimă de recuperare a investiţiilor, iar acum costurile de finanţare sunt mai mari”, a punctat directorul general al E.ON România. Acesta a adăugat că România este într-o situaţie în care are nevoie foarte mare de investiţii, mai ales în ceea ce priveşte infrastructura energetică, dar trebuie “să ofere stabilitate şi o politică de reglementare corectă”. E.ON, care a solicitat ANRE majorări ale tarifelor atât pentru electricitate, cât şi pentru gazele naturale livrate de la 1 ianuarie, speră încă în obţinerea unui răspuns pozitiv.
“Sperăm încă să ajungem cu ANRE la un compromis în ceea ce priveşte tarifele, în aşa fel încât să nu fie afectaţi nici consumatorii, dar nici să ducem noi întreaga povară a protecţiei sociale”, a explicat Frank Hajdinjak. Directorul general al E.ON România a mai spus că de la preluarea celor două foste companii de distribuţie şi furnizare a gazelor naturale şi energiei electrice de la statul român, în 2005, nu a plătit niciun fel de dividende acţionarului său majoritar - E.ON Germania. “Zero dividende au încasat acţionarii noştri din România. Am preferat să investim toţi banii, pentru că reţeaua are mare nevoie de modernizări”, a subliniat reprezentantul E.ON România. El a spus că E.ON are în plan în 2010 să aloce aproximativ 60 milioane de euro pentru investiţii, sumă similară celei din 2009, când bugetul a fost însă redus cu 40% faţă de 2008.
Frank Hajdinjak se aşteaptă însă ca 2010 să fie un an la fel de dificil ca şi 2009 şi speră în revenirea economică prognozată chiar de FMI, de 0,5% pentru România. Oficialul companiei de utilităţi a mai spus că, în prezent, nu vede semne de revenire economică şi nici de creştere a consumului de energie şi gaze pentru industrie, în zonele în care activează. “Ne aşteptăm ca 2010 să fie un an dificil. Sperăm să avem măcar o revenire economică uşoară şi o creştere a consumului de gaze şi de electricitate de 1-2%”, a punctat directorul general al E.ON. Până la finele lunii noiembrie, scăderea consumului naţional de gaze era de aproximativ 15%, iar la electricitate de 9,2%, potrivit datelor furnizate Business Standard de către cele două companii de transport de stat - Transgaz şi Transelectrica.
În ceea ce priveşte proiectele mari de investiţii ale E.ON în sectorul producţiei de energie din România, acestea vor fi aprobate de boardul companiei-mamă doar dacă vor avea o rată de rentabilitate “rezonabilă”. În acest moment, E.ON discută cu ENEL şi Termoelectrica prelungirea memorandumului pentru construcţia unui grup nou de 800 MW la centrala Brăila. “Nu am terminat încă nici măcar discuţiile privind numărul de acţiuni pe care le va avea fiecare dintre cele trei părţi în cadrul companiei de proiect ce ar urma să fie înfiinţată anul viitor”, a declarat Hajdinjak. Pe de altă parte, E.ON are şi planuri în ceea ce priveşte construcţia a două parcuri eoliene, cu o capacitate de până la 100 MW, care ar putea fi majorată ulterior până la 200 MW. Investiţiile companiei germane de utilităţi în capacităţi de electricitate în România s-ar putea ridica astfel la câteva sute de milioane de euro.
E.ON şi-a securizat fluxul de numerar printr-o linie de finanţare de la compania-mamă, cu o valoare foarte mică, şi prin contractarea de credite de pe piaţa bancară românească. Compania a continuat programele de plecări voluntare, care au pus o presiune imediată pe cheltuieli, dar care îşi dovedesc destul de repede “utilitatea” din punct de vedere financiar. De la circa 12.000 de angajaţi la preluare, E.ON ajunsese în octombrie la aproximativ 7.800 de salariaţi. “Presiunea pentru reducerea costurilor a crescut şi avem un nou program, demarat în septembrie, pentru tăiere de cheltuieli la toate nivelurile”, a explicat directorul general al E.ON România. El a mai spus că, în acest context şi cu datorii nerecuperate de la CFR, de 133 milioane de lei, compania se aşteaptă ca până la finele anului să recurgă la concedierea a până la 100 de persoane. “Reducerea salariilor va fi ultima măsură pe care o vom lua, pentru că o companie are nevoie de oameni buni”, a explicat Hajdinjak. El a mai spus că o altă măsură anticriză decisă recent a fost neplata orelor suplimentare şi oferirea de timp liber angajaţilor care au muncit în plus.
Pe piaţa locală, principalul concurent al E.ON pe partea de gaze naturale este gigantul energetic francez GDF SUEZ.
