Economia României își revine mai greu decât anticipa Banca Națională, în timp ce inflația rămâne la un nivel de peste 10%, iar puterea de cumpărare a populației continuă să se erodeze. Aceasta este imaginea conturată de minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR din 10 august 2026.
Potrivit BNR, redresarea activității economice din trimestrele al doilea și al treilea ale anului 2026 va fi mai modestă decât se estima anterior. Economia a stagnat în primul trimestru, după contracția din ultimele luni ale anului trecut, iar deficitul de cerere agregată se reduce mai lent decât anticipau prognozele precedente.
Economia a stagnat după o contracție puternică
Datele analizate de Consiliul de Administrație al BNR reconfirmă stagnarea economiei în primul trimestru din 2026, după ce activitatea economică se comprimase cu 1,9% în trimestrul al patrulea din 2025.
În ritm anual, economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026, după o creștere modestă, de 0,2%, în ultimele trei luni ale anului trecut.
BNR arată că una dintre principalele cauze ale evoluției negative a fost contribuția puternic negativă a variației stocurilor. În același timp, consumul gospodăriilor populației și-a accentuat ușor contracția.
Investițiile au continuat să crească, însă într-un ritm mult mai lent, în principal din cauza declinului sectorului public. În plus, contribuția exportului net la creșterea economică s-a redus semnificativ.
BNR: redresarea va fi mai slabă decât se anticipa
Perspectivele pentru trimestrele II și III nu sunt mult mai optimiste.
„Membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o redresare mai modestă a activității economice”, se arată în documentul BNR.
Instituția se așteaptă totuși la o ameliorare a evoluției economiei în trimestrul al doilea, susținută în special de relansarea investițiilor și, într-o măsură mai mică, de consumul privat.
Problema rămâne însă comerțul exterior. Exporturile nu mai cresc într-un ritm suficient de rapid pentru a compensa avansul importurilor, ceea ce limitează contribuția exportului net la economie și îngreunează ajustarea deficitului comercial și a deficitului de cont curent.
Inflația a coborât, dar rămâne peste 10%
În același timp, inflația continuă să reprezinte una dintre cele mai mari probleme ale economiei.
Rata anuală a inflației a scăzut în iunie 2026 la 10,42%, de la 10,85% în luna mai. Nivelul rămâne însă semnificativ peste cel de 9,87% înregistrat la sfârșitul primului trimestru.
Creșterile de prețuri au fost alimentate în special de energie, carburanți și prețurile administrate. BNR indică și efectele ascensiunii cotațiilor petrolului, precum și majorarea chiriilor pentru locuințele de stat.
Mai îngrijorător este faptul că inflația de bază nu mai scade. Rata anuală CORE2 ajustat a urcat la 8,3% în iunie, față de 8,2% în martie.
BNR explică această evoluție prin creșterea prețurilor produselor nealimentare și, mai ales, ale serviciilor.
Carburantul și cursul valutar pun presiune pe prețuri
Potrivit BNR, presiunile inflaționiste au venit inclusiv din efectele indirecte ale scumpirii carburanților.
La acestea s-au adăugat evoluția cursului leu/euro și creșterea prețurilor unor produse importate. În același timp, așteptările privind inflația au rămas ridicate atât în rândul companiilor, cât și al populației, chiar dacă în iulie au apărut unele corecții descendente.
BNR atrage atenția că puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să slăbească în primele luni ale trimestrului al doilea. Explicația este dublă: veniturile populației cresc mai lent, în timp ce inflația a revenit la niveluri de două cifre.
Piața muncii se stabilizează, dar salariile cresc mai lent
Datele analizate de BNR indică o încetinire a procesului de relaxare de pe piața muncii.
Numărul salariaților a continuat să scadă, însă într-un ritm mai lent, iar rata șomajului BIM a coborât ușor, după ce urcase la o medie de 6,4% în trimestrul precedent.
În același timp, intențiile de angajare au început să își revină în iulie, după două trimestre de scăderi consistente. Pe de altă parte, deficitul de forță de muncă raportat de companii a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii șase ani.
Dinamica salariului brut nominal a continuat să încetinească în aprilie și mai, în special în sectorul privat. BNR avertizează însă că majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026, inflația ridicată și deficitul persistent de personal din anumite domenii ar putea genera noi presiuni asupra costurilor salariale.
Economia, prinsă între inflație și lipsa cererii
Imaginea de ansamblu descrisă de BNR este una dificilă: economia nu reușește să accelereze, consumul este slăbit de inflație, exporturile contribuie mai puțin la creștere, iar investițiile publice au frânat.
În același timp, șocul energetic, conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale continuă să reprezinte riscuri importante pentru economia României.
Măsurile de consolidare bugetară ar putea reduce și mai mult consumul și investițiile, în timp ce costurile ridicate cu energia și incertitudinile externe complică perspectivele pentru companii.
Concluzia BNR este clară: economia României încearcă să iasă din stagnare, dar motorul redresării funcționează sub capacitate, în timp ce inflația de peste 10% continuă să apese asupra populației și companiilor.
