Economia Moldovei, ingenunchiata de embargoul rusesc asupra vinului

Producătorii de vin din Republica Moldova aşteaptă ca Rusia să îşi onoreze angajamentul de a ridica interdicţia impusă asupra exportului de produse vinicole în spaţiul rus, una dintre principalele surse de venit ale celei mai sărace ţări din Europa, relatează Reuters.

Autorităţile ruse susţin că au impus acest embargou asupra produselor vinicole molodoveneşti şi georgiene deoarece există suspiciuni că ar putea fi alterate şi ar putea face rău consumatorilor. Chişinăul şi Tbilisi, pe de altă parte, consideră că interdicţia este o pedeapsă pentru că au încercat să strângă legăturile cu statele occidentale.

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat, în noiembrie 2006, după o serie de discuţii cu preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, că va renunţa la embargou, pentru a asigura supravieţuirea economiei celei mai sărace ţări din Europa.

Înainte de interdicţie, vânzările din alcool reprezentau un sfert din exporturile Chişinăului, iar 60% din vinul consumat în Rusia provenea din Republica Moldova.

Promisiunea lui Putin de a sărbători Anul Nou cu un pahar de şampanie moldovenească nu s-a concretizat însă. Moscova nu a reluat importurile, dar a trimis numeroşi oficiali sanitari pentru a efectua controale ale calităţii.

"Nu cred că ştie cineva când va ridica Rusia interdicţia asupra exportului vinului noastru", a spus directorul cramei Mileştii Mici, Mihail Măciucă. "Şi oricine ar fi acea persoană, nu se află în prezent în Republica Moldova", a adăugat el.

După ce autorităţile ruse au retras vinul moldovenesc de la vânzare şi au distrus sute de mii de sticle, preşedintele Republicii Moldova a recunoscut că au existat cazuri izolate când producţia nu a respectat standardele, dar atât producătorii, cât şi şeful statului apără calitatea vinului molodovenesc din prezent. "Nu putem admite că vinul din Republica Moldova este de calitate proastă sau că este nociv pentru sănătate", a spus Voronin luna trecută, la deschiderea unei expoziţii a producătorilor de vin.

Cetăţenii Republicii Moldova sunt de părere că Moscova a impus acest embargou deoarece Voronin, singurul preşedinte comunist din fosta URSS, a sugerat că ar vrea să se apropie de Uniunea Europeană, chiar să devină membru într-un viitor îndepărtat.
Georgia urmăreşte aceleaşi scopuri.

Preşedintele moldovean a acuzat Rusia şi că sprijină separatiştii din Transnistria.

Voronin intenţionează să reducă dependenţa Chişinăului de Rusia, care prelua înainte aproximativ 80 la sută din exporturi.
În prezent, ţările occidentale - printre care Marea Britanie, Cehia, Germania, Polonia, România sau SUA - cumpără 25 la sută din vinul produs de Republica Moldova pentru export.

"Interdicţia rusă a reprezentat un şoc pentru întreaga industrie. Fabrici întregi şi-au sistat producţia", a declarat Gheorghe Cozub, directorul Uniunii exportatorilor de vin din Republica Moldova.

Chişinăul a exportat 300 de milioane de sticle de vin în 2005, obţinând un venit de 350 de milioane de dolari. Exporturile s-au înjumătăţit în 2006, ceea ce a antrenat o scădere a creşterii economice de la 7,5% la 4%.

Serghei Borets, director al companiei Acorex-Vin, unul dintre cei mai importanţi producători din Republica Moldova, estimează pierderile la 10 milioane de dolari.


Cea mai mare colectie de vinuri din lume


Pe jos, un tur al oraşului subteran de la Mileştii Mici, care adăposteşte cea mai mare colecţie de vinuri din lume - aproximativ două milioane de sticle - durează o zi întreagă. Directorul cramei se întreabă însă cine va cumpăra această cantitate, în condiţiile în care Rusia nu se grăbeşte să ridice interdicţia impusă în 2006 asupra importului de vin din Republica Moldova.

Din fericire, crama Mileştii Mici a fost mai puţin afectată de embargou decât majoritatea concurenţilor săi. A devenit o companie cunoscută în Occident după ce a intrat în Cartea Recordurilor pentru colecţia importantă de vinuri depozitată la o adâncime de 80 de metri. Exporturile sale, care reprezintă 90% din producţie, sunt destinate pieţelor europene şi asiatice. "Scopul nostru nu este să vindem vin cu orice preţ", a explicat Măciucă. "Vânzarea în Occident permite încasarea unor profituri mai mari pentru acelaşi volum, sau chiar pentru volum mai mic", a subliniat el.

Firma se bazează şi pe "turism vinicol" pentru a-şi creşte veniturile - anul trecut 18.000 de turişti au vizitat cei 55 de kilometri de pasaje subterane ale cramei situate la sud de capitala ţării - de două ori mai mulţi decât în 2005.

Companiile vinicole moldoveneşti susţin că îndeplinesc standardele cerute de Rusia. Autorităţile au introdus un certificat pentru produsele destinate exportului, calitatea produselor este verificată automat şi au creat un punct vamal pentru a elimina orice produs aflat sub standarde