De asemenea, raportul Comisiei Europene publicat ieri, bazat pe aceeasi metodologie, reflecta o scadere a indicelui de incredere in economia romaneasca, de la 84 la 79 de puncte, intre decembrie si ianuarie, in conditiile in care minimul a fost in 1992 (65 de puncte), iar maximul, in 1996 (125 de puncte). Totusi, economia romaneasca ramane printre primele cinci din Europa, in ceea ce priveste optimismul.
La nivelul UE, increderea in economie a scazut in ianuarie cu 3,3 puncte, pana la 64,9 puncte, fiind cel mai scazut nivel de la lansarea acestui indicator, in ianuarie 1985. Cea mai mare scadere a fost inregistrata la indicele de incredere a consumatorului, care a coborat de la -31 la -39, in timp ce performantele cele mai bune au fost stagnarile in cazul comertului si al serviciilor.
Si in cazul raportului BNR pe ianuarie cele mai multe concluzii sunt pesimiste. Volumul productiei in industrie si constructie a continuat sa scada in luna ianuarie, au estimat managerii. Iar perspectiva negativa s-ar putea mentine pe un orizont mai larg, in conditiile in care portofoliul total al comenzilor isi continua scaderea.
Practic, cei mai multi manageri considera ca reducerea volumului de comenzi a determinat o inrautatire a contextului economic. Insuficienta cererii a afectat cel mai mult industria metalurgica, sectorul constructiilor metalice, industria chimica, industria mijloacelor de transport, sectorul extractiv si industria de masini.
In afara comenzilor, managerii indica si alte cauze, cum ar fi cresterea ratei dobanzii la credite, deprecierea monedei nationale si blocajul financiar.
“Situatia din economie este mai mult decat ingrijoratoare. Exporturile incetinesc, stim ca 70% dintre exporturi sunt directionate catre Uniunea Europeana, iar economiile mari din blocul comunitar fie vor fi pe minus, fie vor avea o crestere economica anemica. In aceste conditii, cred ca Romania are nevoie de trei componente: un buget realist, negocieri cu structurile internationale, pentru a contracta un credit extern, si, nu in ultimul rand, o serie de programe speciale. De exemplu, noi propunem doua programe ce vizeaza domeniul alimentar si pe cel digital. Aceste programe ar trebui sa fie prioritare, pentru a deveni motoarele economiei”, a declarat pentru Business Standard Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Restrangerea activitatii de productie are efect si asupra numarului de angajati, si asupra investitiilor. In privinta angajatilor, managerii considera ca nu vor fi modificari prea mari fata de luna anterioara (ianuarie 2009 fata de luna decembrie 2008). Aproximativ 53% dintre managerii intervievati nu intrevad modificari ale numarului salariatilor. In schimb, la capitolul investitii, situatia este mai pesimista, cei mai multi manageri au preconizat o temperare a investitiilor, mai ales in sectorul constructiilor.
