Economiștii avertizează: Ce ar trebui să facă toți românii cu banii până în martie este o întrebare esențială la început de an, mai ales într-un context economic instabil, cu inflație încă ridicată și costuri de trai în creștere. Primele luni ale anului sunt considerate decisive pentru echilibrul financiar pe termen mediu, iar deciziile greșite luate acum pot afecta bugetul personal pe tot parcursul lui 2026.
Economiștii avertizează: Ce ar trebui să facă toți românii cu banii până în martie pentru a evita pierderile
Economiștii avertizează: Ce ar trebui să facă toți românii cu banii până în martie ține în primul rând de protejarea economiilor existente. În condițiile în care rata inflației se menține la niveluri de aproximativ 5–6%, păstrarea banilor exclusiv în numerar sau în conturi curente duce la pierderea puterii de cumpărare, potrivit BNR.
Specialiștii recomandă direcționarea economiilor către instrumente cu risc scăzut, precum depozitele bancare pe termen scurt. În prezent, dobânzile la depozite se situează între 5% și 7% pe an, în funcție de bancă și de perioada aleasă. Pentru o sumă de 20.000 de lei, un depozit pe 3–6 luni poate aduce un câștig de aproximativ 600–900 de lei brut, suficient pentru a acoperi parțial efectele inflației.
Un alt aspect important este reducerea datoriilor. Creditele de consum au dobânzi care pot depăși 10–12% pe an, iar economiștii atrag atenția că rambursarea anticipată a acestora este una dintre cele mai sigure „investiții” pe termen scurt. De exemplu, plata anticipată a unui credit de 10.000 de lei poate economisi câteva mii de lei în dobânzi pe parcursul anului.
Ce recomandă economiștii românilor până în martie pentru stabilitate financiară
Economiștii avertizează că până în martie românii ar trebui să își reevalueze bugetul lunar și să își creeze un fond de siguranță. Recomandarea generală este ca acest fond să acopere cheltuielile pe cel puțin 3 luni. Pentru o persoană singură, acest lucru înseamnă aproximativ 12.000–15.000 de lei, iar pentru o familie, peste 25.000–30.000 de lei.
De asemenea, cheltuielile neesențiale ar trebui reduse temporar. Statistic, peste 30% din bugetul lunar al românilor se duce pe cheltuieli discreționare, precum mâncatul în oraș, abonamente nefolosite sau cumpărături impulsive. O reducere de doar 10–15% a acestor cheltuieli poate însemna economii de 300–600 de lei lunar pentru o persoană activă din mediul urban.
Investițiile riscante sunt descurajate în această perioadă. Economiștii recomandă prudență față de plasamentele speculative și subliniază importanța lichidității, adică accesul rapid la bani. Primele trei luni ale anului sunt considerate o perioadă de ajustare economică, iar flexibilitatea financiară este esențială.
