Educaţia concediază după regula de trei simplă

O decizie de genul concedierilor poate fi una potrivită atât timp cât are la bază o analiză, spune Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. Anunţul făcut ieri de ministru transformă Ministerul Educaţiei în angajatorul care operează cea mai mare reducere de personal de la începutul anului. Conform datelor ANOFM, în 2009 au fost raportaţi peste 105 mii de noi şomeri. Oficial, motivul invocat de Ministerul Educaţiei este scăderea brutală a numărului elevilor prinşi în sistemul de învăţămînt pentru 2009-2010, neoficial însă sindicatele afirmă că ministerul nu mai are de unde să plătească aceste lefuri. Sindicaliştii spun chiar că, din octombrie, vor fi probleme cu plata salariilor pentru întreg personalul, dar secretarul de stat Augustin Mitu spune că “nu se pune problema” ca banii să nu ajungă. Acesta admite însă că fondurile Ministerului Educaţiei sunt pe muchie de cuţit. Potrivit sindicatelor din învăţământ, primii candidaţi vor fi suplinitorii şi cei care au, la momentul de faţă, o clasă incompletă, de sub 25 de elevi. La un salariu mediu de 1.200 lei, reducerea cu peste 19.000 a numărului de profesori angajaţi ar aduce Ministerului Educaţiei, până la sfârşitul anului, o economie de 114 milioane de lei.

În urma unei note interne, referitoare la eliminarea unor posturi, pe care Ministerul Educaţiei a trimis-o săptămâna trecută inspectoratelor şcolare, sindicatele au calculat că un număr de aproximativ 20.000 de cadre didactice vor trebui să părăsească sistemul începând cu anul şcolar 2009-2010, respectiv peste 4% din total.

În timp ce reprezentanţii ministerului susţin că aceasta este o acţiune care se întreprinde în fiecare an, bazându-se pe evoluţia numărului de elevi, liderii sindicali chestionaţi de Business Standard consideră că măsura este o consecinţă a încercării Guvernului de a reduce cheltuielile cu personalul bugetar şi a ministerului de resort de a se încadra în bugetul alocat pentru educaţie.

“După calculul nostru este vorba despre 20.000 de posturi care nu vor mai fi ocupate începând din septembrie, explicaţia ministerului fiind scăderea nu­mărului de elevi. În mod normal, media într-o clasă ar trebui să fie de 25 de elevi, dar trebuie ţinut cont de specificul fie­cărei zone, pentru că sunt sate unde nu sunt decât 12 elevi, şi atunci atâţia vor fi într-o clasă”, a declarat vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hancescu.

Potrivit acestuia, deşi numărul de elevi a scăzut cu aproximativ 300.000, calculul nu se poate face “grosier”, la nivel central, pentru că, pe de o parte, există clase ale minorităţilor, unde elevii nu pot fi amestecaţi prin comasare, iar pe de altă parte, a crescut numărul de ore şi de discipline. Reprezentantul Federaţiei Spiru Haret, Marius Nistor, a explicat, totodată, că reducerea cerută de minister este o consecinţă a “încercării disperate” a ministerului de a reduce cheltuielile, impusă prin diminuarea bugetului educaţiei de la 6% la sub 4% din PIB, pe un PIB în scădere.

“Am cerut ministrului să se evite măcar, pe cât posibil, concedierea cadrelor titulare. Este posibil să se comaseze clase sau să se închidă şcoli, acolo unde nu există suficienţi elevi. Educaţia se află în impas şi banii de salarii nu vor ajunge până la sfârşitul anului, probabil că în lunile noiembrie şi decembrie profesorii nu-şi vor mai primi banii”, a spus Nistor. Acesta a adăugat că există zone în ţară în care problemele cu plata salariilor vor începe din luna august, iar în cazul a trei sferturi dintre cadrele didactice nu s-au acordat integral banii pentru concediu.
Referitor la o eventuală suplimentare a bugetului educaţiei la rectificarea din august, Mitu a spus că “sperăm să rămână aşa bugetul”, exprimându-şi speranţa că acesta nu va fi rectificat în minus.

Deşi reprezentanţii sindicatelor susţin că, din cauza neprofesionalismului angajaţilor de la Ministerul Educaţiei, măsura impusă săptămâna trecută a afectat deja şi profesori titulari, ministrul de resort, Ecaterina Andronescu, infirmând acest lucru.

Aceasta a precizat că reducerile de personal vor viza doar suplinitorii necalificaţi. “Ne dorim ca la clase să predea doar profesori pregătiţi şi să reducem, pe cât posibil, numărul de suplinitori necalificaţi. Altfel spus, dacă într-o şcoală sunt trei clase de 15 elevi şi avem nevoie de suplinitori, facem două clase de câte douăzeci şi ceva de elevi, la care să predea profesori calificaţi”, a explicat Andronescu, după întâlnirea de ieri cu sindicatele.

Secretarul general al FSLI, Liviu Pop, a declarat pentru Business Standard că decizia ministerului de reducere a personalului trebuia luată mai târziu, atunci când se terminau înscrierile în clasa I, cunoscându-se astfel numărul total de elevi care urmau să înceapă şcoala în septembrie.

“Decizia a fost luată în stil «heirupist», fără o fundamentare, reuşind astfel să bulverseze şi inspectorii generali, care au interpretat fiecare cum a înţeles nota ministerului. Cred că decizia ţine şi de promisiunile Guvernului de reducere a cheltuielilor cu personalul bugetar cu 20%”, a spus Pop. Deputaţii PDL Doiniţa Chircu şi Cătălin Croitoru, membri ai Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, au criticat dur decizia ministrului Andronescu şi au cerut premierului Emil Boc o analiză asupra activităţii acesteia în primele şapte luni de mandat.

"Evaluarea numărului de posturi trebuia făcută din primăvară, când bugetul educaţiei a fost rectificat negativ şi inspectorii trebuiau înştiinţaţi pentru a regândi reţeaua şcolară în funcţie de bugetul fiecăruia. Este aberantă această decizie a ministrului Andronescu după susţinerea concursului de titularizare, exact în perioada în care se fac repartizările. De ce nu a venit cu această notă înainte de titularizare, pentru a nu se mai susţine 53.000 de examene?", a comentat Doiniţa Chircu pentru Business Standard.

Aceasta a precizat că Ecaterina Andronescu a luat numai decizii "lipsite de logică" şi fără a analiza situaţia, acest fapt conducând la reacţii dure din partea grupului parlamentar PDL, chiar dacă se referă la un partener de guvernare.

"Acest Guvern are un parteneriat care trebuie respectat şi obiective clare în programul de guvernare ce trebuie respectate. Nu putem fi de acord cu deciziile ministrului PSD, atât timp cât acestea duc la întârzierea reformei în învăţământ şi la neîndeplinirea obiectivelor asumate de cele două partide”, a spus deputatul PDL.