Astfel, autoritatile romane au reusit sa ocoleasca majorarea cotei unice sau a TVA-ului, dar nu au avut acelasi succes in ceea ce priveste introducerea de noi impozite. Din acest an, firmele cu pierderi sau profit zero vor avea o alta povara fiscala, dupa cum spun consultantii, aceea a impozitului forfetar. Pe de alta parte, atat Romania, cat si Ungaria au gasit ca solutie de majorare a incasarilor la buget cresterea accelerata a accizelor. De exemplu, Guvernul roman estimeaza ca veniturile bugetului de stat vor creste cu aproximativ 590 milioane de lei in 2009 (reprezentand 0,10% din PIB), prin majorarea in acest an a accizelor la produsele din tutun si la produsele alcoolice fermentate si intermediare.
Astfel, acciza la tigari va ajunge pana la 1 septembrie la 61 de euro/mia de tigarete. Pe de alta parte, putin peste 81 milioane de euro ar urma sa vina din acest impozit forfetar, care deocamdata nu are norme de aplicare. Revenind la accize, in Ungaria acestea vor creste cu circa 5-6%.
Executivul roman si-a asumat, prin scrisoarea de intentie semnata cu Fondul, sa revizuiasca in scadere estimarea Produsului Intern Brut (PIB) pentru anul 2009, la 531,2 miliarde lei (123,48 mld. euro), deficitul bugetar estimat pentru acest an fiind de 4,6% din PIB, iar contractia PIB, de 4%. Totodata, cursul mediu a sarit in estimarea Comisiei de Prognoza, dupa consultarile cu expertii FMI, de la 4 lei/euro la 4,3 lei/euro. Guvernul s-a mai angajat sa reduca cheltuielile cu 0,85% din PIB si sa creasca veniturile cu 0,25% din PIB. Potrivit ministrului Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, pentru aplicarea ajustarii de 1,1% din PIB, in 2009, vor fi reduse suplimentar cheltuielile cu bunurile si serviciile, cu autoturismele si echipamentele. De asemenea, potrivit intelegerii cu FMI, toate veniturile bugetare suplimentare vor merge jumatate catre investitii si jumatate catre ajustarea deficitului bugetar. Prin intelegerea cu FMI au fost stabilite criterii de performanta pentru lunile iunie si septembrie 2009, cand rata anuala a inflatiei ar trebui sa se incadreze intr-un interval de plus/minus un punct procentual fata de nivelul central stabilit la 6,4%, respectiv 5,7%.
De asemenea, Executivul va monitoriza companiile de stat, pentru reducerea pierderilor. Guvernul si-a mai asumat reducerea cheltuielilor de personal cu 20%, a anuntat posibile disponibilizari si a promis pana in toamna o noua lege a pensiilor si o lege a salarizarii unice. Controversele pe acest subiect au inceput inca de la primele discutii si nici acum nu s-au terminat. In cazul Ungariei, care a solicitat de la FMI un imprumut in valoare de 12,5 miliarde euro, prin trageri succesive, pe o perioada de 17 luni, obiectivele-cheie ale acordului cu Fondul sunt: imbunatatirea sustenabilitatii fiscale, mentinerea stabilitatii in sectorul financiar, sporirea increderii si asigurarea finantarii externe.
Totodata, pentru a creste veniturile la bugetul de stat, au fost anulate reducerile fiscale propuse pentru 2009 si modificarile din Codul Fiscal ce ar fi condus la o reducere a veniturilor precum fixarea cheltuielilor salariale brute pentru urmatorii doi ani, reducerea subventiilor guvernamentale locale, reducerea cu 10 puncte procentuale a platii pentru concediul medical (de la 70% la 60%, de la 60% la 50%), fixarea alocatiilor pentru copii pentru urmatorii doi ani si scaderea limitei de varsta de la 23 la 20 de ani. De asemenea, ungurii vor avea un program mult mai auster decat romanii, fiind eliminate foarte multe drepturi si subventii privind durata concediului de maternitate platit (un program de crese/gradinite, reglementari mai flexibile pentru concediul medical), eliminarea subventiilor locative, reducerea gradata a subventiilor pentru gaze naturale si incalzire, pana la eliminarea acestora.
Ajustarile cele mai mari vizeaza insa inghetarea salariilor din sectorul bugetar in acest an, eliminarea celui de-al 13-lea salariu pentru toti functionarii publici, plafonarea valorii celei de-a 13-a pensii la valoarea de 80.000 de forinti (aproximativ 320 de euro).
Guvernul ungar a acordat un pachet de sprijin pentru toate bancile cu capital autohton. Valoarea totala a pachetului este de 600 mld. forinti (aprox. 2,5 mld. euro) si se imparte intre Fondul de imbunatatire a capitalului si Fondul de garantare a refinantarii. Pachetul este disponibil pentru bancile unguresti private, de importanta sistemica.
