Egiptul este din nou în fierbere de teama unei noi dictaturi

Preşedintele egiptean şi-a asumat puteri considerabil sporite pentru "apărarea revoluţiei", după cum s-a justificat. "Declaraţiile constituţionale, deciziile şi legile emise de preşedinte sunt definitive şi nu sunt supuse apelului" în aşteptarea unei noi Constituţii, se arată în declaraţia prezidenţială. Mohamed Morsi a cerut, de asemenea, "noi anchete şi procese" în cazuri de ucidere a manifestanţilor în timpul revoluţiei de anul trecut. Şi l-a demis pe procurorul general, în funcţie de pe vremea lui Mubarak. Sute de oameni au salutat în stradă demersul lui Morsi.

 

Au manifestat şi opozanţii preşedintelui. Aceştia s-au întors pentru proteste şi astăzi. Au avut loc ciocniri cu forţele de ordine şi trei sedii ale islamiştilor, aflaţi la putere, au fost incendiate. mai multe persoane au fost rănite.

 

Deciziile prezidenţiale au fost luate joi seară, în ajunul unei manifestaţii convocate în Piaţa Tahrir din Cairo, cu scopul de a cere dreptate pentru sutele de persoane care au murit în timpul revoltei din ianuarie-februarie 2011.

 

Preşedintele cumulează deja puterile executivă şi legislativă, după ce Camera Deputaţilor a fost dizolvată în iunie, şi are relaţii tensionate cu o bună parte a justiţiei. Opozanţii săi îl acuză că polarizează şi mai mult ţara şi o conduce către un iad politic. Primul civil care ocupă funcţia de şef de stat în Egipt, Morsi, provenit din mişcarea Fraţii Musulmani, este cel dintâi islamist aflat la conducerea celei mai populate ţări din lumea arabă.