"România, a cărei ieşire din comunism a fost cea mai violetă din Europa de Est, cu excepţia fostei Iugoslavii, s-a confruntat în anii '90 cu o serie de revolte politice violente, conflicte interetnice, demonstraţii în Capitală şi proteste sindicale ce au dus la blocarea drumurilor şi a căilor ferate. Tulburările publice s-au resimţit cel mai puternic în perioadele de scădere economică, din intervalele 1990-1992 şi 1996-1999", arată raportul EIU.
În cadrul acestui raport, indicele de instabilitate politică al României a fost calculat la 6,4 puncte, ceea ce plasează statul român pe locul 66 din 165, într-un clasament al ţărilor cu cele mai ridicate riscuri de apariţie a protestelor sociale.
Cel mai scăzut indice al instabilităţii politice este de 1,2 puncte şi aparţine Norvegiei, urmat de indicele Danemarcei (2,2 puncte) şi al Canadei (2,8 puncte).
La polul opus al clasamentului se situează Zimbabwe (8,8 puncte), Ciad (8,5 puncte) şi Congo (8,2 puncte).
Printre ţările europene cu cel mai mare risc de instabilitate politică se află Ucraina, cu un indice de 7,6 puncte, aflată pe locul 16 al clasamentului, Republica Moldova şi Bosnia-Herţegovina, cu indici de 7,5 puncte.
Bulgaria deţine o poziţie mai bună decât România în acest clasament, ocupând locul 86, cu un indice al instabilităţii politice de 6 puncte. Dintre noile state ale Uniunii Europene, riscuri mai mici de destabilizare politică există în Ungaria, Lituania, Slovacia, Polonia, Cipru, Slovenia şi Cehia.
Estonia şi Letonia sunt singurele state UE în care riscurile de proteste sociale sunt mai mari decât în România, ambele ţări baltice fiind situate pe locul 55, cu indici de 6,7 puncte.
Raportul subliniază că actuala criză economică are deja un impact social major în multe ţări, în principiu sub forma creşterii şomajului. EIU arată că multe economii emergente sunt expuse faţă de acest fenomen, în contextul în care criza măreşte numărul persoanelor sărace şi reduce mărimea clasei de mijloc.
EIU consideră că formele de protest social, chiar şi cele violente, vor rămâne slab organizate, iar guvernele vor putea să le controleze. În Grecia, un guvern slab a reuşit să facă faţă unei săptămâni de revolte violente ce au avut loc în Atena şi alte oraşe, în decembrie 2008.
Până acum, numai guvernele din Islanda şi Letonia au căzut sub impactul crizei, mai arată raportul. Totuşi, în condiţiile în care criza economică se adânceşte, unele incidente se vor transforma în evenimente cu implicaţii mult mai grave şi de mai lungă durată: rebeliuni armate, lovituri de stat, conflicte civile şi chiar războaie între state, consideră EIU.
În Ungaria, scăderea salariilor, o recesiune adâncă şi creşterea şomajului afectează popularitatea guvernului. Ţara are datorii mari, datoria publică fiind de 70% din produsul intern brut în 2008, iar guvernul nu mai are bani pentru cheltuieli. O politică fiscală restrictivă face parte dintr-un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), iar acest lucru ar putea duce la nelinişti sociale.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
