Chiar daca nu toate fondurile vor avea un profil permisiv la risc iar majoritatea se vor axa pe plasamente monetare, depozite si obligatiuni, vor exista totusi sume consistente alocate pentru achizitia de actiuni. Pentru cei dispusi sa riste mai mult, pentru a beneficia de o pensie mai mare peste un numar de ani, solutiile administratorilor sunt insa putine.
In ultimul an, ponderea blue-chip-urilor autohtone in economia tranzactiilor la bursa a crescut, ceea ce nu este tocmai o veste buna pentru un fond de pensii care este interesat atat de lichiditate, cat si de diversificare. Acesta nu are, practic, alternativa la “eternele” SIF, banci, companii petroliere si “medicamente”. Investitiile in companiile-vedeta la marile burse ale lumii ofera rate relativ modeste de crestere, iar plasamentele pe pietele emergente, mai greu de digerat de viitorii contributori, ar putea fi mai mult decorative la inceput.
Raman, asadar, actiunile cotate la BVB, iar momentul in care fondurile de pensii vor incepe sa colecteze primele contributii ar putea fi semnalul pentru declansarea unui trend de crestere pentru titlurile importante ale bursei, lichiditatea redusa facand ca presiunea mai mare la cumparare sa se resimta imediat in cotatii. Adevarati elefanti printre jucatorii uzuali de la bursa, fondurile de pensii isi vor semnala repede prezenta pe piata si sunt sanse ca in urmatoarele luni sa se castige bine mergand in pas cu fondurile si achizitionand actiuni la emitentii de top, in special la SIF-uri, printre putinele companii care pastreaza inca o anumita subevaluare fata de valoarea reala a activului net.
Dincolo de problema diversificarii portofoliului pe o bursa saraca, costurile administrarii sunt un “detaliu” care nu ar trebui neglijat de viitorii cotizanti. Comparatia cu un fond mutual nu este, sub acest aspect, deplasata, cu atat mai mult cu cat cel din urma nu impune imobilizarea sumelor investite pe o perioada lunga (de regula, banii pot fi retrasi dupa 12-18 luni fara comisioane penalizatoare).
Un comision de administrare piperat, semnificativ peste media de 3-4% din activul net total perceputa de fondurile mutuale, poate face ca in momentul iesirii la pensie randamentul sumelor depuse sa fie comparabil cu un banal depozit la termen, iar singurul casig al participarii la sistem sa ramana obtinerea unei discipline de economisire. Care nu tine, de obicei, de foame.
