Le place, de exemplu, sa fie importatori de IT, dar nu producatori de software. “Nici nu le trece prin minte sa isi faca o firma de reparatii de pantofi, ci vor sa fie direct importatori. Mai mult, ei nici nu vor sa se gandeasca sa-si deschida firme de productie”, spune Stefania Popp, directorul executiv al Junior Achievement, organizatie nonguvernamentala care a initiat in scoli programele optionale de educatie economica.
De cele mai multe ori, aspiratiile copiilor care participa la aceste cursuri sunt nefondate. “Liceenii sunt interesati cum sa faca mai repede bani si cum sa devina manageri, majoritatea fiind de parere ca se pot realiza mai usor in afara tarii”, spune vicepresedintele City Group, Cristela Georgescu, voluntar in cadrul programelor optionale din scoli Junior Achievement. Ei insa nici macar nu stiu ce inseamna sa fii director intr-o companie. “Cursurile pe care le organizam sunt un exercitiu de trezire la realitate a copiilor. La simularea unor afaceri, ei fac deficit bugetar si nu stiu sa economiseasca”, explica Stefania Popp. In momentul de fata, si acasa, si la scoala, copiii sunt educati intr-un spirit competitiv. “Se pune accent pe performantele individuale. Ei invata ca ai valoare atata timp cat ai bani si o functie cu nume pompos. Toate acestea le afecteaza echilibrul psihologic”, este de parere psihologul Anda Pacuraru.
Rezultatele unui chestionar intocmit de cotidianul Sibianul arata ca, inainte de a termina liceul, majoritatea elevilor sibieni nu stiu ce meserie sa isi aleaga. Ceilalti, care au ales deja, vor sa se faca medici, ingineri, sa lucreze in turism, finante-banci, juridic sau vor sa isi deschida o afacere proprie, chiar daca aceea nu corespunde cu profilul clasei. De exemplu, un elev care studiaza in prezent filologia opteaza pentru facultatea de medicina veterinara, iar altul care urmeaza un profil de matematica-informatica vrea facultatea de jurnalistica.
