Elveţienii decid prin referendum dacă vor interzice construcţia de minarete în ţară

Pentru guvernul de la Berna, pentru mediile de afaceri şi întreaga clasă politică de la stânga la centru-dreapta, o interzicere a minaretelor "ar fi un gest de neînţeles în străinătate şi ar dăuna imaginii Elveţiei".

După afişele care chemau să fie date afară din Elveţia "oile negre" străine sau cele în care românii şi bulgarii erau prezentaţi ca nişte ciori lacome, propaganda dreptei populiste generează un nou scandal - un afiş reprezentând o femeie cu chipul complet acoperit de vălul islamic, stând în faţa unui drapel elveţian plin de minarete şi a cărei siluetă stilizată aminteşte de o rachetă.

Această imagine "stârneşte ura", a denunţat Comisia federală împotriva rasismului (CFR), un organism public consultativ, în timp ce Comitetul ONU pentru drepturile omului s-a declarat îngrijorat de această campanie cu "afişe sinistre".

Bisericile catolică şi protestantă, ca şi reprezentanţii comunităţii evreieşti şi musulmane, au condamnat unanim proiectul. "Teama este un consilier prost", au avertizat episcopii catolici.

Confruntaţi cu acest zid de proteste, partizanii interzicerii construcţiei de minarete nu au dat înapoi şi repetă că nu este vorba de a-i priva pe musulmani de locurile de cult, ci de a refuza "un aparent simbol al unei revendicări politico-religioase a puterii, care pune în cauză drepturile fundamentale".

Elveţia numără, potrivit ultimelor statistici guvernamentale, circa 400.000 de musulmani, între care 50.000 sunt practicanţi, într-o populaţie de 7,5 milioane de locuitori, ceea ce face ca islamul să fie a doua religie a ţării, după creştinism.

Până acum patru minarete au fost construite în apropierea moscheilor din Elveţia.

Sondajele arată că în jur de 53% dintre alegătorii elveţieni vor respinge propunerea de interzicere a minaretelor. Tabăra celor care se împotrivesc propunerii avea chiar o uşoară tendinţă de creştere spre sfârşitul campaniei.