Energie primară și producția de electricitate în România înregistrează tendințe mixte în primele zece luni din 2025, relevând atât progrese în aprovizionarea cu resurse, cât și semnale de atenție privind consumul final și sustenabilitatea sistemului energetic. Datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS) arată o creștere cu 4,9% a resurselor de energie primară, în timp ce consumul final de electricitate a scăzut cu 0,2%, indicând o decuplare între ofertă și cerere.
Energie: importurile și consumul final indică vulnerabilități ale sistemului energetic
Conform INS, resursele de energie electrică s-au majorat cu 4,8%, ajungând la 57,219 miliarde kWh, iar principalele resurse de energie primară au totalizat 28,346 milioane tep (+1,334 milioane tep față de 2024). Producția internă a scăzut cu 2,7%, la 13,709 milioane tep, în timp ce importurile au crescut semnificativ (+13,3%), semn că România rămâne dependentă de fluxurile externe pentru a-și acoperi cererea.
Analiza pe tipuri de centrale arată dinamici contrastante: producția din termocentrale a scăzut cu 1,8%, hidrocentralele au înregistrat un recul semnificativ de 21,7%, iar centralele nuclearo-electrice au crescut cu 1,6%. Energia eoliană a scăzut marginal, în timp ce producția solară a urcat spectaculos cu 1,108 miliarde kWh, semnalând consolidarea surselor regenerabile.
În ceea ce privește consumul, acesta a scăzut ușor (-0,2%), în timp ce consumul populației a crescut (+1,1%), iar iluminatul public a scăzut cu 5,1%. Exporturile de energie electrică au crescut cu 2,670 miliarde kWh, în timp ce consumul propriu tehnologic a fost mai mare cu 69,5 milioane kWh.
Aceste cifre sugerează că România înregistrează progrese importante în producția de energie primară și regenerabilă, dar trebuie să gestioneze mai bine consumul și să planifice investiții strategice pentru echilibrarea producției interne și reducerea dependenței de importuri.
