Parchetul European, prin biroul său din București, a efectuat miercuri percheziții într-o anchetă privind o posibilă fraudă de aproximativ 20 de milioane de euro legată de două proiecte pentru fabricarea de unități de baterii litiu-ion și de structuri metalice modulare prefabricate, fiecare în valoare de aproximativ 10 milioane de euro și cofinanțat de Uniunea Europeană. Potrivit EPPO, beneficiarii ar fi prezentat între 2020 și 2024 documente false sau inexacte pentru a obține finanțare din Fondul european de dezvoltare regională, din care au primit deja 7,5 milioane de euro.

Pe scurt

1. EPPO investighează în România o posibilă fraudă de aproximativ 20 de milioane de euro legată de două proiecte industriale cofinanțate de UE.
2. Proiectele vizează fabricarea de unități de baterii litiu-ion și de structuri metalice modulare prefabricate, fiecare în valoare de aproximativ 10 milioane de euro.
3. Procurorii spun că beneficiarii ar fi folosit documente false sau inexacte privind bugetele proiectelor, contribuția proprie și capacitatea financiară.
4. EPPO susține că aceleași fonduri ar fi fost reutilizate pentru ambele proiecte pentru a crea aparența unei solidități financiare suficiente.
5. În România și Bulgaria au avut loc 14 percheziții, iar măsuri investigative au fost desfășurate și în Austria și Regatul Unit.
6. Șapte suspecți urmează să fie aduși la biroul EPPO din București pentru a fi informați cu privire la calitatea lor de suspecți.
7. Faptele investigate pot constitui infracțiuni de fraudă, fals și spălare de bani.

Potrivit EPPO, mecanismul suspectat s-a bazat pe depunerea către autoritatea de management din România a unor documente false sau inexacte. Procurorii vorbesc despre oferte false pentru bugetele proiectelor și despre documente inexacte menite să dovedească atât contribuția financiară proprie a beneficiarilor, cât și capacitatea lor financiară. În versiunea prezentată de EPPO, aceeași bani ar fi fost folosiți în mod repetat pentru ambele proiecte, pentru a crea aparența unei situații financiare solide, sumele fiind transferate în conturile beneficiarilor doar pe perioada necesară pentru generarea extraselor bancare justificative. Instituția afirmă că prin acest mecanism ar fi fost obținute ilegal fonduri din Fondul european de dezvoltare regională. Comunicatul EPPO adaugă că unul dintre proiecte ar fi fost implementat ilegal cu ajutorul unui funcționar public. Potrivit procurorilor europeni, acesta ar fi certificat informații false în rapoartele de vizită la fața locului. Aceste rapoarte au stat ulterior la baza prelungirii contractului de finanțare și a perioadei de implementare a proiectului. EPPO susține că documentele respective indicau în mod fals că echipamentele prevăzute în contractul de furnizare ajunseseră în țară, deși furnizorul principal nu ar fi cumpărat în realitate niciun echipament. Parchetul European afirmă de asemenea că beneficiarii sunt suspectați că au creat ulterior circuite financiare frauduloase, interne și internaționale, pentru a devia fondurile în interes propriu. În acest stadiu, comunicatul nu oferă detalii despre structura acestor circuite, despre identitatea firmelor beneficiare sau despre numele suspecților, dar indică faptul că ancheta nu privește doar accesarea finanțării, ci și utilizarea ulterioară a banilor. Dimensiunea transfrontalieră a dosarului este una dintre componentele centrale ale cazului. EPPO spune că au fost efectuate 14 percheziții la domicilii și sedii de companii în România și Bulgaria pentru strângerea de probe. În plus, măsuri investigative au fost desfășurate și în Austria și în Regatul Unit. Această extindere a operațiunilor în mai multe jurisdicții sugerează că ancheta urmărește fluxuri financiare și documentare care depășesc cadrul strict național. Instituția mai precizează că șapte suspecți vor fi aduși la biroul EPPO din București pentru a fi informați cu privire la statutul lor procesual. Comunicatul nu arată dacă au fost dispuse rețineri sau alte măsuri preventive și nici nu precizează în ce instituții sau companii activează persoanele vizate. Ceea ce este confirmat oficial este însă trecerea cazului într-o fază operațională amplă, cu percheziții, cooperare internațională și audierea suspecților. În operațiune, EPPO a colaborat cu mai multe structuri românești și bulgare. Pe partea română, comunicatul menționează structura de sprijin a EPPO în România, Direcția de Operațiuni Speciale a Poliției Române, Direcția de Investigații Criminale a Poliției Române, serviciile de investigare a criminalității economice din Prahova și București, Serviciul de Investigații Criminale Bistrița-Năsăud, Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române și Departamentul pentru Lupta Antifraudă. Pe partea bulgară sunt menționate Serviciul Național de Investigații și Direcția Generală pentru Combaterea Criminalității Organizate. Din perspectiva tipului de investiții vizate, dosarul este legat de două proiecte prezentate ca investiții industriale. Unul privește fabricarea de unități de baterii litiu-ion, iar celălalt structuri metalice modulare prefabricate. Comunicatul EPPO nu oferă detalii despre stadiul real al producției, despre existența unor linii tehnologice funcționale sau despre impactul economic al proiectelor, dar arată că exact aceste investiții, cofinanțate din bani europeni, sunt acum în centrul unei anchete pentru posibile fraude în procesul de finanțare și implementare. EPPO precizează că faptele investigate ar putea constitui infracțiuni de fraudă, fals și spălare de bani. Instituția reamintește și că toate persoanele vizate sunt prezumate nevinovate până la dovedirea vinovăției de către instanțele competente din România. În finalul comunicatului, Parchetul European se prezintă drept biroul independent de urmărire penală al Uniunii Europene, responsabil pentru investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale UE. Cazul se referă la două proiecte cofinanțate de Uniunea Europeană prin Fondul european de dezvoltare regională. Potrivit EPPO, beneficiarii au primit deja 7,5 milioane de euro din aceste fonduri, iar ancheta urmărește dacă finanțarea a fost obținută ilegal prin documente false sau inexacte și dacă banii au fost ulterior deviați prin circuite financiare frauduloase. Parchetul European este instituția independentă a Uniunii Europene responsabilă de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE. În cazul de față, ancheta are o dimensiune transfrontalieră, cu percheziții în România și Bulgaria și măsuri investigative în Austria și Regatul Unit, ceea ce indică o cooperare operațională extinsă între mai multe autorități naționale și europene.