Luând în calcul proiectul de buget anunţat de actualul executiv, economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, estimează că deficitul bugetar al României va reprezenta 5% din produsul intern brut (PIB), peste obectivul Guvernului de 2% din PIB.
"Chiar dacă proiectul de buget al României pentru 2009 este foarte ambiţios din punct de vedere al reducerii cheltuielilor publice, al amânării unor creşteri salariale şi al suspendării primelor din sectorul public, prevedem un plafon al deficitului bugetar de aproximativ 5% (obiectivul guvernului fiind de 2%)", consideră Lucian Anghel.
El a adăugat că guvernul României a anunţat deocamdată un pachet de stimulente, dar rămâne de văzut dacă acesta va fi inclus în bugetul final pentru 2009, după aprobarea în Parlament. De asemenea, Anghel apreciază că sprijinul acordat de banca centrală la finanţarea deficitului de buget din 2009 este foarte important, în timp ce euro-obligaţiunile trebuie văzute ca o opţiune secundară, şi numai pentru sume mici.
"În acelaşi timp, asigurarea de fonduri suplimentare de la o instituţie financiară internaţională pentru finanţarea deficitului bugetar ar putea avea efecte pozitive asupra cursului de schimb, precum şi asupra credibilităţii, îmbunătăţind astfel sentimentul investitorilor faţă de piaţa românească", a mai spus economistul şef al BCR.
Decizia României de a recurge la FMI ar promova obligaţiunile, dat fiind că programul ar oferi o linie de credit care ar reduce emisiunile nete de obligaţiuni de stat şi ar declanşa facilităţi monetare mai agresive. Excesul de lichidităţi poate creşte cererea de titluri de stat în ECE, potrivit Erste
"În general, preconizăm că restrângerea creşterii puternice a creditării în CEE-8 şi piaţa tot mai mare a fondurilor de pensii (situaţie care se aplică în principal în Polonia şi în Slovacia) vor duce la creşterea cererii de titluri de stat la aproximativ 1-2% din PIB", subliniază Juraj Kotian, Co-Şef al departamentului de cercetare venituri fixe şi macro pentru Europa Centrală şi de Est al Erste Group.
Analiştii Erste observă că în Europa Centrală şi de Est, spre deosebire de Europa Occidentală, nu s-au adoptat niciun fel de planuri de salvare sau pachete de stimulente financiare care să ducă la o explozie a emisiunilor de obligaţiuni.
În plus, majoritatea sectoarelor bancare din zona ECE au exces de lichidităţi, iar cel mai ridicat se înregistrează în Slovacia unde ajunge la aproape 20% din PIB. Ca urmare, "băncile se vor grăbi să plaseze acest surplus de lichidităţi în obligaţiuni de stat, în loc să îl plaseze în depozite la banca centrală cu rate scăzute ale dobânzii".
De asemenea, băncile centrale din ECE ar putea opta, pe lângă reducerea ratei dobânzii cheie, pentru reducerea cerinţelor de rezerve minime pentru a relaxa politica monetară şi a susţine creşterea creditării şi a emisiunilor de obligaţiuni de stat, lucru care s-a întâmplat deja în Ungaria, Ucraina, România şi Croaţia.
"Ne aşteptăm ca băncile centrale să continue cu acţiunea de normalizare a cerinţelor de rezerve minime (în special în monedă locală) în 2009, eliberând lichidităţile blocate înapoi pe piaţă. Dată fiind decelerarea creşterii creditării, astfel de rezerve minime ridicate sunt depăşite şi pot avea doar un efect advers asupra acestor economii, a randamentelor titlurilor de stat şi a creşterii creditelor prin constrângeri prea stricte privind lichidităţile", sunt de părere analiştii Erste. (NewsIn)
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
