Liderul conservator Antonis Samaras a respins noile propuneri de austeritate ale guvernului, spunând că ar "zdrobi economia Greciei şi ar distruge societatea elenă".

 

Oficialii Uniunii Europene îndemnaseră clasa politică de la Atena să ajungă la consens în privinţa noului pachet de măsuri de austeritate, care include alte reduceri bugetare, în valoare de 6 miliarde de euro, şi un plan de accelerare a vânzării unor proprietăţi ale statului, în valoare de 50 de miliarde de euro.

 

Reducerile salariale şi creşterea taxelor pe care guvernul Papandreou le-a impus în urma împrumutului de anul trecut au generat ample mişcări greviste şi proteste de stradă, ceea ce complică şansele obţinerii unui compromis în privinţa noului plan.

 

Preşedintele Eurogrup, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, a avertizat că FMI ar putea să înceteze acordarea următoarelor tranşe din împrumut, întrucât Grecia nu oferă suficiente garanţii în privinţa solvabilităţii sale pentru anul viitor.

 

Guvernul lui Papandreou a început joi un program de privatizări, dar Juncker a spus că acest plan trebuie să fie mai ambiţios.

 

Atena aşteaptă ca la 29 iunie să-i fie acordată o nouă tranşă din împrumut, în valoare de 12 miliarde de euro, dintre care 3,3 miliarde de euro trebuie să vină de la FMI. Aceasta ar fi cea de-a cincea tranşă din împrumutul de 110 de miliarde de euro pe care l-a obţinut anul trecut de la UE şi FMI.

 

FMI nu şi-a dat încă acordul final pentru deblocarea tranşei, iar Juncker spune că probabil organizaţia financiară internaţională presupune că dacă nu va acorda banii, o va face în schimb UE. Ţări precum Germania, Finlanda, Olanda s-ar putea opune unui astfel de demers, a avertizat Juncker.

 

Într-un interviu acordat cotidianului Aachener Zeitung, preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a cerut, la rândul său, Greciei să-şi asigure stabilitatea financiară. "Grecia trebuie să implementeze programul deplin şi riguros, este foarte important să corectăm greşelile din trecut", a spus Trichet.

 

Potrivit planului de salvare, Grecia ar trebui să împrumute 24 de miliarde de euro de pe pieţele financiare. Totuşi, Grecia şi-a ratat ţintele de reducere a deficitului, iar şansele de a împrumuta bani anul viitor sunt foarte mici.

 

FMI ar dori ca UE să accepte eliminarea acestui neajuns printr-un al doilea împrumut, dacă va fi necesar, dar foarte probabil contribuabilii din nordul Europei nu ar accepta o nouă finanţare a Greciei.

 

Dacă inspectorii UE şi FMI din Atena vor putea fi convinşi de noile măsuri de austeritate prevăzute de Grecia, nu va fi nicio problemă cu acordarea următoarelor tranşe din împrumut, a declarat un purtător de cuvânt al lui Juncker.