Euribor cu scadenţa la 3 luni (3M), cel mai utilizat indicator pentru stabilirea dobânzilor variabile la euro în România, a ajuns la 1,477% în 14 aprilie, cel mai ridicat nivel din martie 2009. La începutul anului, Euribor 3M era de 1%, ceea ce înseamnă că avem o creştere de 47% în acest interval. Mai mult, faţă de minimumul înregistrat în la sfârşitul lunii martie 2010 de 0,634%, avem o creştere de 133%.
De asemenea, Euribor la 6 luni (6M), utilizat şi de cea mai mare bancă din sistem pentru calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a ajuns la 1,741%, cel mai înalt nivel din martie 2009. De la începutul anului, când era la 1,224%, Euribor 3M a crescut cu 42%, în timp ce de la nivelul cel mai scăzut întregistrat în martie 2010 de 0,944% a luat un avans de 84%.
Vor mai urma creşteri
Estimările Eurostat arată că inflaţia anuală din Zona euro a fost de 2,7% în mai, în scădere cu 0,1% faţă de aprilie, însă peste limita BCE de 2%. Asta pune presiune pe banca centrală a Eurozonei.
În ultima şedinţă de politică monetară, Banca Centrală Europeană a decis să ţină dobânda cheie la 1,25%, nivel la care se află din 7 aprilie 2011. Însă Jean-Claude Trichet a rosit cuvintele cheie care fac foarte probabilă creşterea dobânzii în şedinţa din 7 iulie: "strong vigilance" (vigilenţă puternică) sau " risks to price stability are still very much on the upside" (riscurile privind stabilitatea preţurilor sunt în continure în creştere). Aproape de fiecare dată când Trichet a folosit cele două expresii a urmat o creştere de dobândă.
Piaţa a reacţionat rapid la discursul lui Trichet, dobânzile cu scadenţa la 1 săptămână şi 2 săptămâni sărind de la 1,015% la peste 1,26%.
O creştere a dobânzii cheie în iulie cu 0,25 pp ar pune o persiune suplimetară pe dobânzile de pe piaţa interbancară şi ar afecta debitorii.
Datornicii sunt afectaţi
Creşterea Euribor afectează creditele cu dobândă variabilă, iar în România, aproape toate creditele în euro au au o astfel de dobânda. Mai mult, 80% dintre creditele pentru locuinţe sunt în euro. La creditele de consum, proporţia în euro este mai mică (43%), conform datelor BNR.
Faimoasa OUG 50/2010 a obligat băncile să treacă la un calcul transparent al dobânzilor. Aşa că toate creditele cu dobândă variabilă în euro au început să fie calculate în funcţie de Euribor, indicator ce urma să înlocuiască dobânda internă variabilă a băncii (Prime rate). Însă trecerea de la dobânzile interne ale băncilor s-a făcut prin scăderea Euribor de la jumătatea anului trecut (când era foarte jos) din dobânda totală, din care s-a obţinut o marjă mare de dobândă.
Astfel, după ce clienţii debitori nu au văzut nicio reducere de dobândă în cei doi ani în care Euribor a scăzut – în unele cazuri au fost chiar majorări – acum urmează să fie loviţi din plin de creşterea dobânzilor.
Datele BNR, disponibile până în luna aprilie, arată că nivelul mediu al dobânzilor la creditele ipotecare în euro aflate în sold a fost de 6,04% pe an, practic neschimbat de la începutul anului. Vorbim însă de un cost ce nu include comisioanele aferente unui credit, pentru că BNR nu calculează dobânda anuală efectivă pentru creditele în sold.
Cei puţini care s-au împrumutat în aprilie au plătit o dobândă mai mică. Pentru creditele noi ipotecare, dobânda a fost de 5,37% pe an. DAE pentru astfel de credite a fost de 6,29%, în creştere cu 0,4 pp de la începutul anului şi în scădere cu 0,1 pp faţă de luna martie.
Să nu uităm că BNR a redus rezervele minime obligatorii în euro ale băncilor, punând la dispoziţia acestora lichidităţi de peste 1 miliard de euro, lucru ce a ajutat la domolirea avansului dobânzilor.
Un singur punct procentual adăugat la o dobândă de 6% face ca rata lunară pentru un credit de 50.000 euro pe 30 de ani să sară de la 300 euro la 333 euro. O creştere de 2 pp creşte rata la 367 euro, iar revenirea Euribor în jurul a 4% duce rata la 402 euro.
Aprecierea leului ar putea ajuta
Sunt foarte puţini cei cu credite în euro care au venituri în această monedă, fiind expuşi la riscul valutar. Însă, expunerea la cursul de schimb ar putea să funcţioneze şi în favoarea lor, dacă leul se apreciază. Moneda naţională s-a apreciat cu 4,4% faţă de euro în mai în comparaţie cu decembrie 2010. Astfel, rata lunară de 300 euro exprimată în lei era de 1.287 lei în decembrie şi de 1.233 lei în mai. O creştere de 0,4 pp a dobânzii, ce ar fi dus rata la 313 euro, ar fi fost absorbită integral de aprecierea leului în perioada menţionată.
Însă, speranţa celor cu credite că leul se va aprecia ar putea fi curmată de BNR, care are în vedere o politică de reducere a volatilităţii cursului de schimb, pe măsură ce în ţară vor intra mai multe capitaluri speculative menite să adune dobânzile mari la depozitele în lei.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
