Zona euro va avea 329 milioane de persoane din 16 state europene din 1 ianuarie, după integrarea Slovaciei, şi reprezintă circa 16,5% din bogăţia lumii.
Cu cinci noi membri în zece ani, din care patru din 2007, zona euro nu încetează să se extindă, iar moneda unică pare să aibă cea mai mare credibilitate de la înfiinţarea sa.
Moneda euro a fost un zid de protecţie în faţa crizei financiare, înregistrând un interes crescut din partea ţărilor din Uniunea Europeană (UE) care nu erau convinse de importanţa unei monede unice, precum Danemarca sau Suedia, dar şi din partea Islandei, care nici măcar nu face parte din blocul comunitar.
"În această perioadă de criză, euro protejează companiile în faţa volatilităţii ratei de schimb valutar, care le-a afectat puternic în perioadele anterioare de recesiune", a subliniat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Însă euro are şi alte atuuri. Devenită a doua valută mondială, după dolar, moneda unică europeană - în care sunt denominate 27% din rezervele valutare mondiale - este considerată la fel de importantă ca dolarul sau yenul pe plan mondial şi permite evitarea unor crize monetare.
"În lipsa euro, în contextul crizei financiare, ar fi fost un haos monetar incredibil în Europa, cu cel puţin cinci sau şase valute în cădere şi cu o competiţie monetară ce ar fi ameninţat piaţa unică", a declarat Jean-Dominique Giuliani, preşedintele fundaţiei Robert Schuman.
De asemenea, euro a sporit convergenţa economiilor europene, mai ales după crearea Eurogrupului, forumul informal al miniştrilor de finanţe din zona euro, cu întâlniri lunare.
Totuşi, zona euro are de suferit de pe urma reprezentării deficitare pe plan internaţional, neavând reprezentanţi proprii în cadrul organizaţiilor internaţionale, cum ar fi Fondul Monetar Internaţional sau Grupul celor şapte (G7).
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
