Pentru moment, Parisul şi Berlinul fac front comun într-o tentativă de a rezolva criza din zona euro, dar pieţele taxează ritmul lent în care se aplică deciziile, precum şi măsurile prea timide.
A trecut aproape un an şi jumătate de când Grecia a primit primul pachet de ajutor financiar internaţional. După nenumărate summit-uri şi întâlniri la nivel înalt, mai marii zonei euro tot nu au reuşit să rezolve problemele Greciei.
Mai mult, alte ţări, precum Irlanda, Portugalia, Spania şi Italia au sau riscă să aibă probleme financiare majore. Franţa şi Germania, cele mai puternice economii europene au stabilit recent un nou program de măsuri, cu scopul de a opri contagiunea şi a preveni, pe viitor, crize similare. După ultima întâlnire dintre cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au apărut câteva decizii descrise de Economist drept "timide".
Cei doi lideri au vorbit de necesitatea organizării anual a două întâlniri ale şefilor de guverne din zona euro. Adică aproape un Executiv al uniunii monetare. Merkel şi Sarkozy au mai propus introducerea unor limite constituţionale pentru deficitul bugetar. Au existat şi discuţii despre o armonizare fiscală la nivelul zonei euro. În schimb, ideea unor bonduri comune a fost respinsă categoric. Cu alte cuvinte, măsuri dezamăgitoare pentru pieţe.
În timp ce preşedintele Sarkozy dă lecţii altora, autorităţile de la Paris se confruntă cu propriile probleme de credibilitate.
Analiştii spun că Franţa este ţara europeană cu cel mai mare risc de a-şi pierde rating-ul de triplu A. Problema majoră este că Nicolas Sarkozy trebuie să facă echilibristică între două tabere cu doleanţe divergente. Pe de-o parte, trebuie să ia măsuri de austeritate suficient de puternice pentru a reduce
deficitul bugetar la 3% în 2013, pentru a mulţumi agenţiile de rating şi pieţele. Pe de altă parte, trebuie să ţină cont că optimismul francezilor se deteriorează tot mai mult, iar anul viitor vin alegeri prezidenţiale.
