Protejarea bugetului UE necesită mai multă cooperare între instituțiile europene, organismele de aplicare a legii și autoritățile naționale, au transmis eurodeputații din Comisia pentru control bugetar, care au votat un raport ce cere utilizarea extinsă a inteligenței artificiale și a analizei avansate de date, reguli mai eficiente pentru combaterea fraudei TVA și mai multă transparență privind utilizarea fondurilor europene.

Pe scurt

1. În 2024, autoritățile europene și naționale au raportat peste 1.300 de cazuri de fraudă, cu sume estimate la 548,8 milioane de euro.
2. Eurodeputații cer o utilizare mai largă a inteligenței artificiale și a analizei avansate de date pentru detectarea și investigarea fraudelor care afectează fondurile UE.
3. Raportul solicită revizuirea pragului actual de 10 milioane de euro care stabilește când Parchetul European poate investiga fraudele în materie de TVA.
4. Raportul cere și o cooperare operațională mai puternică între autoritățile fiscale naționale și organismele europene de investigație, precum și instrumente dedicate de detectare a fraudei bazate pe AI.
5. Comisia cere recuperarea mai rapidă a fondurilor utilizate necorespunzător și publicarea mai cuprinzătoare a beneficiarilor finali ai fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European a prezentat propuneri pentru consolidarea protejării intereselor financiare ale Uniunii într-un proiect de raport privind raportul anual al Comisiei Europene despre combaterea fraudei. În 2024, numărul cazurilor de fraudă raportate de autoritățile UE și de cele naționale a depășit 1.300, iar sumele aferente au fost estimate la 548,8 milioane de euro. În centrul raportului se află ideea că digitalizarea trebuie să treacă de la reflecție analitică la utilizare operațională. Eurodeputații cer utilizarea mai amplă a inteligenței artificiale și a analizelor avansate pentru a îmbunătăți detectarea și investigarea fraudei care afectează fondurile europene. Ei subliniază că o digitalizare mai puternică a sistemelor administrative și de control ar putea simplifica verificările, ar reduce birocrația pentru beneficiari și ar crește eficiența supravegherii cheltuirii banilor europeni. În același timp, textul precizează că interoperabilitatea dintre bazele de date naționale și cele ale UE trebuie asigurată cu respectarea standardelor de protecție a datelor și de securitate cibernetică. Un al doilea unghi major al știrii privește frauda în materie de TVA, prezentată drept una dintre cele mai dăunătoare infracțiuni, adesea legată de rețele de criminalitate organizată care operează peste granițe. În acest context, eurodeputații cer Comisiei Europene să revizuiască pragul actual de 10 milioane de euro care determină momentul în care Parchetul European poate investiga cazurile de fraudă TVA. Ei cer, de asemenea, schimb de date mai puternic și o cooperare operațională consolidată între autoritățile fiscale naționale și organismele europene de investigație. Raportul introduce și o dimensiune nouă, legată de utilizarea instrumentelor digitale chiar de către rețelele infracționale. Eurodeputații avertizează că aceste rețele exploatează tot mai mult inteligența artificială și alte instrumente digitale pentru a falsifica documente, a manipula procedurile de achiziții și a comite furt de identitate în scheme de fraudă financiară. Pentru a răspunde acestei evoluții, textul cere o inițiativă dedicată la nivelul UE pentru dezvoltarea unor instrumente de detectare a fraudei bazate pe inteligență artificială. O altă componentă centrală este recuperarea sumelor utilizate necorespunzător. Eurodeputații afirmă că recuperarea eficientă a fondurilor este esențială pentru descurajarea fraudei și pentru protejarea bugetului Uniunii. Ei notează că principalele obstacole sunt durata mare a procedurilor administrative și judiciare, condițiile restrictive pentru recuperarea banilor și termenele stricte de prescripție. În consecință, solicită indicatori mai clari pentru măsurarea performanței recuperării și raportări mai detaliate privind sumele recomandate pentru recuperare și cele recuperate efectiv. Raportul pune presiune și pe transparența cheltuirii fondurilor europene. Comisia cere o transparență mai mare în programele de cheltuieli ale UE, inclusiv o publicare mai cuprinzătoare a beneficiarilor finali ai finanțărilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Acesta este unul dintre elementele politice importante ale raportului, pentru că mută discuția de la simpla detectare a fraudei către vizibilitatea traseului banilor europeni până la beneficiarul final. Raportorul Julien Sanchez a declarat după vot: „Acest raport privind protecția intereselor financiare ale Uniunii reprezintă un pas major înainte. El stabilește principiul că cetățenii europeni au dreptul la transparență, în special în ceea ce privește beneficiarii finali ai fondurilor, astfel încât să știe cum este folosit fiecare euro din bugetul Uniunii. Numai o astfel de transparență poate consolida încrederea în instituțiile noastre. Raportul stabilește, de asemenea, obiective specifice pe care instituțiile trebuie să le îndeplinească pentru a-și respecta obligația de a combate frauda, de a corecta deficiențele actualelor sisteme de control și de a îmbunătăți cooperarea dintre autoritățile naționale și cele europene. Lupta împotriva fraudei și protejarea intereselor financiare ale UE nu sunt o opțiune, ci o necesitate pentru a proteja banii contribuabililor europeni.” Raportul a fost aprobat joi în comisie cu 15 voturi pentru, 12 împotrivă și o abținere. Un vot în plen asupra rezoluției este așteptat în aprilie 2026. În fiecare an, Comisia Europeană publică un raport care evaluează măsurile luate de UE și de statele membre pentru combaterea fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii. Parlamentul European utilizează acest raport, împreună cu contribuțiile unor organisme precum Parchetul European, OLAF și Curtea Europeană de Conturi, pentru a evalua progresele și pentru a identifica domeniile care necesită măsuri suplimentare în propria sa rezoluție.