Angajații îmbrăcați în uniforme galbene și albastre supraveghează prin camere digitale fluxul nesfârșit de plăci duse cu transportoarele. Această nouă automatizare a ajutat fabrica să supraviețuiască unei recesiuni pe care majoritatea o numesc ca fiind cea mai profundă din întreaga lume, arată cnbc.com.
Un șuvoi de abur șuieră undeva în apropiere. E parte dintr-un nou sistem de reciclare a apei, care a redus costurile energiei. 15% din muncitori au fost concediați după ce vânzările în 2009 au scăzut cu o treime. Restul și-au văzut salariile reduse, la fel ca și săptămâna de muncă, ce numără acum doar patru zile de lucru.
Acum însă noua producție a companiei, care numără în prezent peste 2.000 de angajați, a depășit nivelul dinaintea crizei, fiind doar o rotiță din întreaga economie baltică ce înregistrează cea mai rapidă creștere din Europa.
Trei state mici, Letonia, Lituania și Estonia, erau cunoscute drept "tigrii baltici" în anii de creștere economică dinaintea lui 2007. Boomul imobiliar și cheltuielile în exces și-au văzut sfârșitul odată cu venirea colapsului economic. Economia letonă a scăzut cu 18% în 2009, însă aceste lucruri nu prea au fost discutate, fiind vorba de niște țări mici, cu monede raportate la euro.
Letonia și Lituania și-au păstrat moneda, în timp ce Estonia a aderat la euro în 2011, deși alții puneau deja la îndoială valoarea acestei monede comune. Letonia și-a propus să adere la euro în 2014.
În schimb, unele din cele mai dure programe de austeritate ale Europei, aplicate aici, au reprezentat un act de credință în idea unei "devalorizări interne". Aceste țări baltice au preferat să își crească economia micșorând salariile și crescând productivitatea, decât permițând monedelor lor să se prăbușească.
Este o politică pe care UE o vede drept unică soluție pentru țări ca Grecia sau Spania. Nu este o concluzie pripită. Unii oficiali FMI au solicitat devalorizarea în Letonia, însă având în vedere presiunea UE, băncile suedeze îngrijorate de expunere și o bancă centrală care dorea aderări la euro, s-au ales într-un final măsurile de austeritate.
Economia letonă a crescut cu 5.5% în 2011 și cu 6.9% în primul trimestru al anului. Șomajul, care depășise 20%, a scăzut acum la 16%. Același trend se observă de-a lungul tuturor țărilor baltice.
"Acum dezbatem ce ar fi mai potrivit: creșterea sau austeritatea?", a declarat prim-ministrul leton Valdis Dombrovskis. "Letonia a aplicat multe măsuri de austeritate, iar în prezent este economia cu cea mai rapidă creștere din UE".
Cealaltă față a monedei este reprezentată de fabricile lăsate în paragină, de școlile și spitalele care abia se țin pe picioare și de scăderea salariilor care a făcut ca mii de oameni să își primească acum mâncarea doar de la cantina socială.
În Țările Baltice există acum cele mai mari diferențe de nivel de trai din Europa. "Modelul baltic" a devenit un subiect de discuție legat de felul în care Europa va putea supraviețui de acum înainte.
Costurile aferente forței de muncă letone au scăzut cu 27 de puncte în perioada 2008-2011, potrivit Eurostat. Comparăm asta cu scăderea de 4 puncte a Spaniei și cu creșterea de 7 puncte a Greciei. Politicienii spun diplomatic că nu pot să dea lecții restului Europei. Însă tentația e mare. "Ca prim-ministru, nu vreau să dau alte exemple. Dar hai să luăm Spania, de exemplu. Au început să își stimuleze economia știind că structura economiei lor nu e sustenabilă. Acum, în ciuda tuturor acelor stimulente pe care le-au primit, rata șomajului lor ajunge la 25%", a declarat prim-ministrul eston Andrus Ansip.
Politicienii cred că au existat multe cazuri speciale care au diferențiat Țările Baltice de restul Europei. Datoria publică a fost cu mult mai mică și a existat, de asemenea, și un anumit consens politic. Letonia a avut nevoie de un împrumut de 7.5 miliarde de euro, cam o treime din PIB-ul său.
Statisticile economice au fost corecte încă de la început, în sensul că amploarea crizei a fost evidentă, nu ca în cazul Greciei. "Grecii au multe de învățat de la letoni și de la Țările Baltice", a spus Martins Kazaks, economist șef la Swedbank, în Letonia.
Austeritate pe repede-înainte
În Țările Baltice, oficialii impun reforme și tăieri de salarii rapide, înainte ca votanții și piețele să obosească. "Este clar un mesaj pro-austeritate, care trebuie mai degrabă impusă într-o singură etapă, decât prelungită. Cheia este să ajungem cât mai repede la capătul acestor măsuri de austeritate. În unele țări, măsurile s-au prelungit atât de mult încât oamenii sunt acum epuizați", a spus Ardo Hansson, director al băncii centrale din Estonia.
Poate că unii nu cred că poate exista și un capăt. Pentru niște țări în care bugetarilor li s-au tăiat salariile cu 30%, Statele Baltice oferă un consens politic rar văzut în restul sudului Europei.În aceste țări nu au existat nici revolte, nici proteste, cel puțin nu pe tema măsurilor de austeritate. Iar asta se întâmplă pentru că "oamenii nu au uitat de vremurile sovietice, când erai nevoit să plantezi cartofi în spatele casei ca să poți supraviețui", spune Daiga Auzina-Melalksne, director al centrului de schimb Nasdaq din Riga.
Cum va fi viața după încheierea măsurilor de austeritate
Fabrica letonă de placaj, care a avut vânzări de 169 de milioane de euro în 2011, prospectează acum alte piețe noi de export.
Șomajul e încă ridicat în Letonia – circa 16%. Experții se așteaptă ca economia să crească cu 4% anul acesta. Există însă și temeri privind impactul unei crize extinse a euro asupra exporturilor. Iar până în 2014, guvernul leton va trebui să plătească datoria publică a țării, care a crescut de la 10% din PIB la 40% în timpul crizei.
Cu toate astea, peste tot plutește un aer optimist, chiar dacă este unul moderat. Kaspars Kasparsons este unul din miile de letoni care au părăsit țara împreună cu familiile. S-a întors la fabrica de placaj după ce a lucrat un an în Norvegia ca tâmplar. Salariul lui din Letonia a scăzut cu 10% în timpul crizei, dar soția sa și-a găsit de lucru la un bar. După ani de zile de sărăcie, acum își pot permite câte o vizită ocazională la cinema sau să își scoată cele două fiice la o înghețată.
"Nu toată lumea e fericită. Mulți prieteni sunt frustrați și furioși pe situație. Unora li s-a tăiat salariul cu 50%", spune Kasparsons, în timp ce fetele sale se joacă undeva în spate, într-un mall. "Însă pentru mine, personal, lucrurile merg bine". "De fapt", spune el în timp ce soarbe dintr-o cafea, "merg ceva mai bine".
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
