Noua administrație americană va închide site-urile de presă Europa Liberă din România și Bulgaria, iar jurnaliștii celor două redacții vor fi concediați din martie a.c.
Europa Liberă se închide în România după 76 de ani
Decizia vine pe fondul retragerii finanțării americane pentru presa independentă din Europa de Est ultimul organ de presă închis fiind cel din Ungaria, în 2025. „Astăzi, conducerea RFE/RL a anunțat intern închiderea Serviciului Românesc al Europei Libere începând cu 31 martie 2026. De asemenea, a Serviciului Bulgar, la aceeași dată”, a scris pe rețelele sociale Elena Vijulie Tănase, coordonatoarea redacției din România. Decizia vine la un an după ce președintele american Donald Trump a suspendat finanțarea pentru Radio Europa Liberă/Radio Liberty.
În ultimii ani, Europa Liberă România a publicat anchete despre parlamentari care încasau ilegal diurne, despre partidul extremist AUR și despre modul în care partidele politice cheltuiesc banii publici. Redacția a fost una dintre puținele platforme media concentrate constant pe investigații privind utilizarea fondurilor publice și derapajele politice. „Cu siguranță, o veste proastă. Și nu numai pentru mine și pentru colegii mei. Suntem o mână de jurnaliști profesioniști, iar vremurile reclamă munca noastră pe atât de multe fronturi. Totul o să fie bine. Libertatea nu are termen de garanție”, a transmis Elena Vijulie.
„Aici, Radio Europa Liberă!” s-a auzit în eter prima oară, în 1950
Închiderea site-ului Europa Liberă România înseamnă și finalul unei istorii începute în urmă cu 76 de ani. „Aici, Radio Europa Liberă” s-a auzit pentru prima dată în România la 4 iulie 1950. Emisia era deschisă de „Rapsodia Română” a lui George Enescu. În perioada comunistă, când televiziunea română transmitea doar două ore pe zi, dominate de propagandă, iar presa era strict controlată de regim, Radio Europa Liberă– cu sediul la München– a devenit principala sursă alternativă de informare dar și de culturalizare pentru milioane de români. Amintim emisiunea „Metronom” a lui Corneliu Chiriac, un simbol al rezistenței anti-comuniste prin muzică.
În anii ’80, postul era ascultat săptămânal de aproximativ 10 milioane de români, potrivit jurnalistului Liviu Tofan, care a lucrat la
între 1973 și 1994. Pentru mulți, vocea radioului a reprezentat o formă de rezistență și o legătură directă cu lumea occidentală.
