European Liberal Forum propune ca managementul să devină o prioritate a competitivității europene

European Liberal Forum a publicat un policy paper care propune introducerea unei European Management Capabilities Initiative, un cadru voluntar prin care calitatea managementului ar urma să fie integrată în politicile europene de competitivitate, inovare, IMM-uri și administrație publică. Documentul susține că Raportul Draghi a identificat corect problemele structurale ale economiei europene, dar a acordat prea puțină atenție capacității organizațiilor de a executa reformele, investițiile și tranzițiile pe care UE le consideră esențiale.

Pe scurt

1. European Liberal Forum propune o European Management Capabilities Initiative, menită să transforme calitatea managementului într-o prioritate economică europeană.
2. Documentul susține că diferențele de management pot explica între 10% și 30% din variațiile de productivitate între firme și țări.
3. Inițiativa ar urma să fie voluntară, bazată pe stimulente, benchmarking și folosirea instrumentelor existente, nu pe noi obligații birocratice.
4. IMM-urile și administrațiile publice mai mici sunt prezentate ca beneficiari principali ai unei astfel de politici.
5. Autorii susțin că AI poate accelera evaluarea, formarea și monitorizarea managementului, dacă este folosită în acord cu normele europene privind protecția datelor și guvernanța AI.

European Liberal Forum propune ca Uniunea Europeană să trateze calitatea managementului drept o componentă centrală a competitivității, nu ca pe o temă secundară de organizare internă a firmelor sau administrațiilor. În policy paper-ul „The Art of Execution. Management as a Hidden Driver of Europe’s Competitiveness”, autorii Radu Mihail, Vlad Botoș și Maria Ionescu susțin că managementul reprezintă legătura lipsă dintre obiectivele macroeconomice ale UE și rezultatele concrete obținute de companii și instituții publice. Documentul pornește de la Raportul Draghi privind competitivitatea europeană, pe care îl descrie ca o diagnoză solidă a problemelor legate de productivitate, fragmentarea pieței și capacitatea de investiții. Autorii consideră însă că raportul explorează insuficient un factor important, calitatea managementului din interiorul organizațiilor. Potrivit policy paper-ului, investițiile, politica industrială și reformele instituționale pot produce rezultate doar dacă firmele, ONG-urile și administrațiile publice au capacitatea internă de a le implementa eficient. Propunerea centrală este crearea unei European Management Capabilities Initiative, EMCI. Aceasta nu este prezentată ca o nouă structură instituțională sau ca o reglementare obligatorie, ci ca un mecanism orizontal care ar putea fi integrat în instrumente deja existente ale UE, precum InvestEU, politica de coeziune, programele de inovare, ESF+, Digital Europe sau instrumentele post-RRF. Scopul ar fi ca managementul performant să fie luat în considerare în politicile pentru industrie, inovare, IMM-uri și reformă administrativă. Autorii propun trei obiective principale pentru EMCI. Primul este transformarea dezvoltării leadershipului într-o prioritate economică. Al doilea este crearea unui European Management Capability Framework, care să definească principii și repere comune pentru performanța organizațională în firme și administrații publice. Al treilea este măsurarea sistematică a impactului managementului asupra productivității, inovării, atragerii talentelor, rezilienței și eficienței sectorului public. Policy paper-ul insistă că managementul nu trebuie tratat ca o „soft skill”, ci ca infrastructură economică. Documentul citează cercetări potrivit cărora diferențele de practici manageriale pot explica între 10% și 30% din variațiile de productivitate între firme și țări. În această logică, managementul slab produce efecte cumulative, de la folosirea insuficientă a tehnologiei și scăderea implicării angajaților, până la guvernanță mai slabă și capacitate redusă de adaptare în crize. O parte importantă a propunerii vizează IMM-urile și administrațiile publice mai mici. Autorii susțin că acestea nu au, de regulă, aceleași resurse manageriale ca marile companii, deși reprezintă coloana vertebrală a economiei europene. Pentru aceste organizații, inițiativa ar trebui să ofere instrumente simple, accesibile și ușor de folosit, precum vouchere pentru consultanță managerială, parteneriate cu școli de business, programe de mentorat, diagnostic organizațional și formare pentru middle management. În privința fondurilor europene, documentul propune ca instrumentele financiare ale UE să poată include elemente legate de calitatea managementului în evaluarea proiectelor. Printre criteriile posibile sunt menționate structurile transparente de guvernanță, consiliile de administrație profesionalizate, sistemele de dezvoltare a leadershipului, mecanismele de implicare a angajaților și cadrele de îmbunătățire continuă. Autorii subliniază însă că abordarea trebuie să rămână voluntară, bazată pe stimulente și fără creșterea sarcinii administrative. Sectorul public este prezentat ca un element direct al competitivității. Documentul afirmă că administrațiile cu management slab nu doar încetinesc reformele, ci reduc randamentul investițiilor publice. Printre măsurile propuse se numără includerea criteriilor de management în recrutarea și promovarea managerilor publici, schimburi administrative transfrontaliere, indicatori de management în analiza absorbției fondurilor europene și programe de leadership dezvoltate împreună cu școli de business și institute de administrație publică. Policy paper-ul acordă un rol important inteligenței artificiale. Autorii susțin că AI poate ajuta la diagnosticarea organizațională, analiza climatului intern, identificarea blocajelor operaționale, cartografierea competențelor, simularea scenariilor, alocarea resurselor, formarea liderilor și monitorizarea implementării politicilor publice. În același timp, documentul precizează că AI trebuie să sprijine, nu să înlocuiască, responsabilitatea managerială, iar decizia finală trebuie să rămână umană. Documentul propune și o definiție a managementului european de calitate, bazată pe leadership profesionist și etic, performanță economică sustenabilă, respectarea valorilor europene, integrarea obiectivelor economice, sociale și de mediu, cooperare, învățare și inovare. Autorii leagă această abordare de tradițiile europene de dialog social, guvernanță instituțională, co-determinare, autonomie a angajaților și orientare pe termen lung. Implementarea ar urma să fie graduală. Autorii recomandă o perioadă inițială de 3 până la 5 ani, în state membre, sectoare și administrații selectate, cu o evaluare intermediară după 18 până la 24 de luni. Succesul ar trebui măsurat prin indicatori privind calitatea guvernanței, leadershipul, implicarea angajaților, formarea managerială, transformarea investițiilor în inovare și capacitatea organizațiilor de a rezista la șocuri. Mesajul central al documentului este că Europa nu își poate atinge obiectivele de competitivitate numai prin mobilizarea capitalului, reforme de reglementare sau investiții tehnologice. Potrivit autorilor, aceste instrumente rămân necesare, dar eficiența lor depinde de modul în care organizațiile sunt conduse, guvernate și gestionate. În formularea policy paper-ului, calitatea managementului este „infrastructura invizibilă” a productivității, inovării, rezilienței și încrederii. Raportul Draghi privind competitivitatea europeană a pus presiune pe instituțiile UE și pe statele membre să găsească soluții pentru decalajul de productivitate al Europei, fragmentarea pieței interne, investițiile insuficiente și dificultatea de a scala inovația. În acest cadru, European Liberal Forum propune o completare a dezbaterii, concentrată nu pe un nou set de reguli, ci pe capacitatea firmelor și administrațiilor de a transforma obiectivele politice în rezultate operaționale. Documentul nu are valoare legislativă și nu angajează instituțiile UE. El se înscrie în categoria propunerilor de politică publică și urmărește să influențeze dezbaterea despre competitivitatea europeană prin introducerea managementului ca temă economică majoră. Inițiativa propusă ar putea deveni relevantă în discuțiile despre simplificare, politica industrială, IMM-uri, administrație publică, absorbția fondurilor europene, AI și reformele necesare pentru creșterea productivității.