Europenii şi americanii salută acordul pentru normalizarea relaţiilor între Turcia şi Armenia

"Sunt sigur că aceste decizii vor avea un impact pozitiv pentru întreaga regiune", a declarat şeful diplomaţiei UE, Javier Solana. "Acest acord va fi fără îndoială important pentru relaţiile celor două ţări cu UE", a adăugat el, reamintind de candidatura Turciei pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Bruxellesul speră că "procesul de ratificare a acordurilor va avea loc rapid" în Parlamentele celor două ţări, precum şi aplicarea documentelor, a subliniat şeful diplomaţiei europene.

Acordurile prevăd în special deschiderea frontierei dintre cele două ţări la două luni după ce textele vor intra în vigoare, a confirmat un diplomat american care face parte din delegaţia secretarului de stat Hillary Clinton la ceremonia de la Zurich.

"Suntem ferm convinşi că este în interesul nostru să asistăm la deschiderea frontierelor, la normalizarea relaţiilor, la stabilirea relaţiilor diplomatice între Turcia şi Armenia, precum şi la o diminuare a riscurilor de conflict în regiune", a subliniat responsabilul din Departamentul de Stat american.

Diplomatul american a menţionat cooperarea între Washington şi Moscova privind procesul de normalizare a relaţiilor turco-armene. "Este un exemplu bun concret al coolaborării pe care o putem avea", a comentat el.

Având o istorie sângeroasă, Turcia şi Armenia au anunţat la începutul lui august că au căzut de acord asupra a două texte, care vizează în special stabilirea relaţiilor diplomatice şi redeschiderea frontierei comune. Ambele ţări vor avea de câştigat în urma reconcilierii: Turcia speră că vor avansa negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, în timp ce Armenia, încercuită şi fără resurse petroliere, că va ieşi din izolare.

Turcia şi Armenia au un diferend aprins privind chestiunea masacrării armenilor de către armata musulmană în timpul Primului Război Mondial, masacre pe care Erevanul le califică de genocid, termen respins vehement de Ankara.

Diferendul s-a agravat în 1993, prin susţinerea acordată de Erevan separatiştilor din Nagorno-Karabah, enclavă armeană aflată pe teritoriul Azerbaidjanului, ţară turcofonă şi musulmană. Turcia şi-a închis atunci frontiera cu Armenia, în semn de susţinere faţă de Azerbaidjan. Liderii turci au declarat că această frontieră nu va fi redeschisă atâta vreme cât Armenia nu îşi va retrage trupele din această regiune. La rândul său, Armenia a respins orice legătură între Nagorno-Karabah şi procesul de reapropiere cu Ankara.