Evoluția inflației în România, în 2025. Ce urmează pentru prețurile de consum

Inflația rămâne una dintre cele mai presante probleme economice ale României în 2025. Deși, tendința generală este una de scădere față de vârful atins în 2022, dinamica prețurilor rămâne ridicată și inegal distribuită, afectând în special alimentele, energia și serviciile de bază. Analiza aceasta explorează traiectoria actuală a inflației, perspectivele BNR și ale analiștilor financiari, dar și impactul direct asupra consumatorului român.

1. Situația actuală a inflației în România

Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a fost de 5,7% în iunie 2025, în ușoară creștere față de luna precedentă. Cu toate acestea, media anuală a inflației se menține la aproximativ 5,1%, în scădere față de valorile de două cifre din perioada 2022–2023.

Evoluții semnificative:

• Alimente: +6,8% față de iunie 2024
• Servicii: +7,1%, cu transportul feroviar și igiena personală în topul scumpirilor
• Mărfuri nealimentare: +3,9%
• Energie termică: +13,6%

Această dinamică face ca România să rămână printre țările cu cele mai mari rate ale inflației din UE, în ciuda unui trend de stabilizare observat la nivel european.

2. Prognozele BNR și scenariile alternative

Scenariul BNR (mai 2025):

• Inflația este estimată să ajungă la 4,6% până la finalul anului 2025, urmând o scădere lentă către 3,4% în 2026.
• Această prognoză se bazează pe o stabilizare a pieței energetice, disiparea efectelor șocurilor externe și menținerea politicii monetare restrictive.

Scenariul ING România:

• ING avertizează că inflația ar putea urca temporar la 7,5–8,0% în a doua jumătate a anului, în urma:
  • eliminării plafonului la prețul energiei
  • majorării TVA-ului la unele produse și servicii
  • introducerii de noi accize și taxe pentru corectarea deficitului bugetar

Aceste diferențe de prognoză reflectă incertitudinea fiscală și volatilitatea factorilor externi cu impact direct asupra economiei locale.

3. Ce înseamnă inflația pentru consumatori?

Pentru populație, inflația se traduce prin scumpiri vizibile la raft și o presiune tot mai mare pe bugetele personale, mai ales pentru:

• Gospodăriile cu venituri mici și fixe, unde ponderea cheltuielilor cu alimentele și utilitățile depășește 60% din totalul lunar.
• Pensionarii și salariații bugetari, care simt întârzierea alinierii veniturilor la nivelul real al prețurilor.
• Tinerii cu credite, afectați de rata dobânzilor ridicate, corelate cu inflația (ROBOR, IRCC).

4. Măsuri guvernamentale și implicații fiscale

Pentru a contracara inflația și a reduce deficitul bugetar:

• Guvernul a majorat TVA-ul de la 9% la 12% pentru unele produse alimentare și servicii;
• Accizele pentru carburanți, alcool și tutun au fost revizuite în sus;
• A fost eliminată plafonarea prețului la energia electrică și gaz pentru o parte din consumatori, începând cu iulie 2025.

Aceste măsuri, deși necesare pentru a respecta jaloanele PNRR și recomandările Comisiei Europene, au un efect inflaționist pe termen scurt, complicând politica BNR de reducere graduală a dobânzilor.

5. Ce urmează în a doua jumătate a anului 2025?

Factori de risc:

• Liberalizarea completă a pieței de energie
• Posibile creșteri ale prețurilor la combustibili și alimente, în context geopolitic incert
• Efectele întârziate ale noii politici fiscale