Respectul pentru banul public a fost la cote minime în 2011 în mai multe instituţii publice şi companii de stat. Banii au fost cheltuiţi cu lejeritate, iar de cele mai multe ori au fost risipiţi prin metode mai mult sau mai puţin legale. Potrivit raportului Curţii de Conturi, în 2011 au fost constatate abateri totale de peste 56 de miliarde de lei. Inspectorii au descoperit multe nereguli la ministere, fisc şi companii de stat.

 

Astfel, la ANAF, încasările din taxe şi impozite au fost cu 700 de milioane de lei sub estimările iniţiale. Primăriile au risipit aproape 700 de milioane de lei, iar majoritatea acestor sume nu mai pot fi recuperate. Nereguli au fost descoperite şi la Ministerul Economiei, unde 600 de milioane de lei au fost pierduţi de Compania Naţională a Huilei şi Compania Electrocentale Bucureşti, care au vândut cărbuni şi energie termică în pierdere.

 

Cele mai mari sume, de ordinul miliardelor, se regăsesc însă în categoria abaterilor financiare. 33 de miliarde de lei n-au fost înregistrate în contabilitatea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia mediului, reprezentând valoarea estimată a certificatelor de dioxid de carbon alocate României. Aceasta este, de departe, cea mai mare eroare contabilă. Nici primarii nu au fost atenţi cu înregistrarea banilor, iar aproape 17 miliarde de lei au fost rătăciţi în documente fiscale. Alte sume importante au fost contabilizate greşit la instituţii precum AVAS, Direcţiile de Sănătate Publice din teritoriu, Loterie şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

 

În 2011, instituţiile publice trebuiau să-şi inventarieze întreg patrimoniul, dar unele au lucrat doar parţial. La Ministerul Afacerilor Externe au rămas imobile neverificate cu o valoare totală de 2,7 miliarde de lei. Nici la Ministerul Transporturilor nu au fost evaluate toate terenurile şi nici la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. Din toate aceste cifre reiese că, în ciuda atenţiei pe care Curtea de Conturi o are asupra cheltuirii banului public, întotdeauna se vor găsi modalităţi de ocolire a rigorilor impuse. De altfel, din cele aproape 16.000 de recomandări emise de Curtea de Conturi în 2012, nici măcar o zecime nu au fost implementate de instituţiile verificate.

 

Curtea de Conturi menţionează, în Raportul pe anul 2011, că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a făcut cheltuieli necuvenite cu drepturi de personal, în sumă de 1.549.000 lei, o bună parte din ele sub formă de sporuri pentru cunoaşterea de limbi străine rare, fără a se demonstra că beneficiarii sporurilor chiar cunosc sau folosesc la serviciu respectivele limbi. Citeşte mai mult

 

Inspectorii Curţii de Conturi au descoperit haos în Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. "Perla" Ministerului Transporturilor, respectiv Compania Naţională de Autostrăzi, în perioada 2005-2010, a fost condusă de nouă directori, se constată într-un raport al Curţii de Conturi. Chiar dacă au fost semnate contracte de deszăpezire de aprope 1 miliard de euro, pentru perioada 2008-2011, inspectorii Curţii de Conturi au descoperit, că responsabilitatea activităţi de combatere a înzăpezirii drumurilor şi autostrăzilor a revenit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Ministerului Transporturilor. Citeşte mai mult

 

Secretariatul General al Guvernului a cheltuit în 2011 sume importante de ordinul milioanelor de lei, din necunoaşterea legislaţiei, din contractele de lucrări umflate prin acte adiţionale sau prin plăţi nelegale. Citeşte mai mult

 

Raportul Curţii de Conturi privind activitatea Gărzii Financiare arată că eforturile de eradicare a evaziunii fiscale sunt zădărnicite din start, încă din modul în care este organizată şi funcţionează cea mai importantă instituţie de control financiar a statului. Citeşte mai mult

 

Erori în evidenţele contabile, majorări nejustificate de salarii şi cheltuieli ilegale. Asta ar fi făcut angajaţii Ministerului Transporturilor, în 2011, în timpul mandatului Ancăi Boagiu, potrivit unui raport al Curţii de Conturi. Citeşte mai mult

 

La Nucleareectrica, inspectorii Curţii de Conturi au descoperit că banii au fost risipiţi pe servicii fictive, iar pentru unele facturi s-au făcut plăţi ilegale, la sume supraevaluate. Potrivit raportului de audit, statul a alocat 1,38 de miliarde de lei pentru o majorare de capital la Nuclearelectrica, dar aceasta nu a avut loc. Banii erau destinaţi cumpărării de apă grea pentru punerea în funcţiune a reactoarelor trei şi patru de la Cernavodă. În plus, inspectorii au descoperit că au fost alocate plăţi suplimentare şi nejustificate, pentru întreţinerea spaţiilor verzi toamna şi iarna, dar şi pentru alte servicii de reparaţii, întreţinere şi transport. Citeşte mai mult.

 

Risipirea banilor publici a luat amploare în 2011. Primăriile şi consiliile judeţene au cheltuit necorespunzător aproape 700 de milioane de lei, iar cea mai mare parte a acestor sume nu mai poate fi recuperată. Citeşte mai mult

 

 

VEZI RAPORTUL CURŢII DE CONTURI