Domnule Berglof, România a intrat tehnic în recesiune după ce PIB-ul a scăzut cu peste 6%, în primul trimestru şi deasemenea, ajustarea deficitului de cont curent este de peste 80%. Cum vedeţi această situaţie ca economist?
În primul rând România nu este singura ţară în situaţia asta. Din nefericire întreaga regiune este afecată negativ de criza globală şi am văzut atât în ultimul trimestru din anul trecut cât şi în primul trimestru din acest an scăderi importante ale producţiei, în special în sectorul manufacturier. Este o situaţie foarte îngrijorătoare şi este rezultatul lipsei creditelor şi a scăderii cererii. Cred că este o problemă pe care trebuie să o abordăm.
În ce fel trebuie abordată această problemă de autorităţi. Ce fel de măsuri sunt necesare într-o asemenea situaţie?
Trebuie să menţionăm că în ciuda faptului că aceste cifre sunt proaste, ele par să se stabilizeze, deci probabil nu vom vedea aceste mari scăderi adâncindu-se, dar totuşi este foarte important să abordăm această problemă. Cheia aici este să punem sectorul financiar pe picioare din nou, în regiune, şi muncim din greu pentru a găsi modalităţi de a ajuta băncile din regiune. Desigur, rămâne de văzut ce se va întâmpla în Vestul Europei şi în întreaga lume, aceste lucru nu pot fi controlate nici de guvernul român şi nici de BERD.
Au fost multe discuţii despre posibilitatea ca economia României să traverseze o aterizare dură. Am văzut cazul Ucrainei care a trecut de la un deficit de cont curent mare la surplus. Credeţi că România se îndreaptă spre aceeaşi situaţie?
Cred că multe dintre aceste ţări au avut deficite de cont curent foarte mari, acestea coboară acum, mai ales în ţările unde monedele s-au depreciat. Cred că nu trebuie să fim supraîngrijoraţi de acest lucru pentru că este normal să se întâmple. Dar ceea ce este important acum este ca orice ajustare să se întâmple cât mai ordonat posibil. Şi este cu atât mai adevărat pentru sectorul financiar pentru că nu vrem să vedem o retragere masivă a băncilor străine şi asta vrem să împiedicăm. Cred că există un interes general al băncilor străine active în regiune să rămână implicate, dar trebuie să ne asigurăm că prin anumite politici greşite sau acţiuni individuale în cazul unei anumite bănci, nu declanşăm o retragere a băncilor din România.
Credeţi că o înrăutăţire a situaţiei economice ar putea speria băncile şi companiile şi ar putea declanşa o retragere a capitalului în următoarele luni?
Credem că cea mai mare parte a acestor cifre nu a fost surprinzătoare. Ştiam că este un şoc puternic în regiune, ştiam că va fi un impact negativ asupra producţiei. Desigur, nu este bine că vin ştiri negative, dar cred că băncile ştiau la ce să se aştepte pe termen lung.
Credeţi că în această situaţie ar trebui să-şi crească provizioanele şi să recapitalize?
Cred că ceva cu care trebuie să ne obişnuim este o deterioare a portofoliilor de credite, aşa numitele împrumuturi neperformante vor creşte şi vor apărea în bilanţul băncilor, există o întârziere atât pentru noi ca instituţie financiară internaţională cât şi pentru băncile care activează în regiune. Este ceva pentru care trebuie să ne pregătim, trebuie să asigurăm mai mult capital acestor bănci pentru a ne asigura că sunt gata să facă faţă acestei creşteri a creditelor neperformante.
Deci am putea să asistăm la o creştere mai mare a creditelor neperformante în trimestrul III şi IV din acest an?
Da cred că trebuie să ne pregătim pentru asta. Desigur băncile cunosc situaţia şi se pregătesc, însă nevoia imediată a fost de refinanţare, să se asigure că există capital şi lichiditate în interiorul băncilor. Acest lucru a fost în mare parte îndeplinit, acum trebuie să asigurăm diferite forme de capital care să îmbunătăţească solvabilitatea acestor bănci, capitalul şi datoria subordonată.
Urmăreşte integral interviul cu economistul şef BERD, Eric Berglof.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
