Compania Oil Termina, controlată de statul român, prin Ministerul Economiei, ar putea deveni una dintre cele mai importante societăți energetice din țară în această perioadă în care prețul petrolului pe piețele internaționale sunt scăzute, susține Răzvan Nicolescu, partener în cadrul Deloitte Europa Centrală. ”Oil Terminal, compania care administrează capacități importante de stocare la Constanța, ar putea deveni una dintre companiile energetice din România ce ar putea profita cel mai mult de pe urma crizei actuale. O creștere a tarifelor de stocare pentru țiței și produse petroliere, transparentizarea capacitaților disponibile și punerea rapidă în funcțiune a cât mai multor capacități, ar putea crește semnificativ veniturile și profitabilitatea Oil Terminal, o companie cu acționariat diversificat, listată pe Bursa de Valori București”, spune Nicolescu într-o analiză făcută pentru Financial Intelligence.   Potrivit acestuia, o oportunitate teoretică ar putea fi și pentru stat. ”Exista capacitate de stocare și la Agenția Națională care Administrează Rezervele de Stat. Îmi este însă greu să cred că administrația noastră ar putea lua în calcul să facă ce a făcut Donald Trump în SUA, adică să cumpere țiței ieftin, să îl depoziteze și apoi, eventual, să îl vândă în perioade mai favorabile. De ani buni, astfel de strategii nu sunt implementate în țara noastră din lipsa de asumare dar si de viziune antreprenorială în administrație”, a mai spus Nicolescu.   Răzvan Nicolescu a fost ministru al Energiei în Guvernul Ponta iar în perioada 2014-2016 a fost președintele Agenției Europene de Reglementare în Energie.   Oil Terminal, companie unde statul are 59,62% din acțiuni, are o valoare de piață de aproape 90 milioane de lei. În 2019, societatea a realizat un profit de 2,42 milioane de lei iar cifra de afaceri a fost de 168 milioane de lei, cu 15% peste 2018. Oil Terminal are o capacitate de depozitare de circa 1,5 milioane metri cubi și este cel mai mare operator pe mare din portul Constanța, specializat în manipularea țițeiului, produselor petroliere, petrochimice lichide și alte produse finite sau materii prime lichide pentru import, export și tranzit.   n baril de petrol listat la New York pentru livrare în luna mai s-a încheiat luni, pentru prima dată, sub zero dolari, investitorii fiind gata să plătească pentru a scăpa de el din cauza lipsei de depozitare. Mai exact, prețurile petrolului au ajuns până la -37,63 dolari barilul. Este cel mai scăzut nivel din momentul în care bursa NYMEX a deschis tranzacțiile futures pe petrol în 1983. România nu este afectată pe termen scurt de această situație, susține ministrul Economiei, Virgil Popescu. „Pe termen scurt, România nu va fi afectată de scăderea drastică a prețului petrolului din Statele Unite. În acest moment, consumăm foarte mult petrol din producția internă ceea ce face ca economia noastră să nu fie încă influențată de criza petrolului din Statele Unite", scrie ministrul pe Facebook.   În opinia acestuia, situația este îngrijorătoare pentru că economia globală va fi influențată negativ de faptul că SUA nu reușesc, în momentul de față, să vândă petrolul la un preț corect. „Un preț corect pe piață ne arată că o economie funcționează optim", notează Popescu.   Nicolescu este mai tranșant și spune că efectele diferă de la o categorie la alta. ”Pentru consumatori, în special transportatorii, acest colaps al prețurilor pare un câștig pe termen scurt, de care nu se pot bucura, însă, din cauza reducerii masive de activitate generate de criza medicală. Pe termen lung, dacă această situație va genera falimente și abandonări de producție în industria de petrol, acest lucru nu va ajuta la perspectivele de preț, adică nici consumatorii nu vor avea de câștigat”, a scris Nicolescu.   În schimb, adaugă acesta, pentru stat, nu este o veste bună deloc deoarece în industria de petrol din România își desfășoară activitatea, încă, zeci de mii de oameni. În plus,  bugetul de stat va fi afectat de plata redevențelor, taxelor și accizelor generate de scăderea de cotație, consum și, eventual, producție.   Pentru industrie situația este foarte îngrijorătoare, mai spune Nicolescu. ”Pe zona de producție, în România sunt în operare câmpuri de petrol mici ca productivitate, cu un număr ridicat de sonde și un cost de producție semnificativ mai mare decât media internațională. Acest tip de producție este primul lovit de o scădere de preț masivă pe termen lung. Pe partea de rafinare, nu suntem deocamdată afectați grav datorită hazardului: rafinăria Petromidia a fost închisă pentru revizie generală încă de la mijlocul lunii martie. Chiar si așa, pe fondul scăderii masive de consum, celelalte două mari rafinării (Petrobrazi si Petrotel) au început să se confrunte deja cu probleme de funcționare. Dacă Petromidia își termină revizia în timp şi pornește la 1 mai situația se va complica si mai mult. Statul poate ajuta cu adevărat industria locala de rafinare și consumatorii în același timp, reducând cotele obligatorii de biocarburanți care provin din import. Adică, în loc să importăm biocarburanți am putea înlocui, provizoriu, molecula de biocarburant cu cea de benzină. În felul acesta am reduce riscul opririi activității la rafinării și intrării oamenilor în șomaj tehnic, în prezent acestea operând aproape de limita minimă de funcționare (aproximativ două treimi din capacitate). Și consumatorii ar ieși în câștig pentru că nu vor mai plăti biocarburanții din import  care nu aduc beneficii certe nici din perspectiva protejării mediului si sunt mai scumpi decât combustibilii clasici produși în rafinăriile din România. Măsura reducerii cotei de biocarburant doar în cazul unei probleme cu aprovizionarea din import, adoptată deja de autorități, nu ajută decât accidental sectorul local de rafinare”, a spus Nicolescu.