Vânzările de ciment ar putea creşte cu 20% până la sfârşitul acestui an, respectiv cu 30% în Bucureşti şi în oraşele mari, pe fondul expansiunii pieţei imobiliare, a arătat miercuri preşedintele CIROM, Mihai Rohan.
În 2007, creşterea ar putea fi de 15%-20%, atât datorită construcţiilor masive de clădiri de locuinţe şi birouri, cât şi pentru că anul viitor statul va începe să investească din nou în şcoli, spitale, modernizarea aeroporturilor şi a portului Constanţa, a subliniat preşedintele Patronatului din industria cimentului şi altor produse minerale pentru construcţii din România (CIROM), cu prilejul unei sesiuni jubiliare de lucru.
În plus, anul viitor încep lucrările de infrastructură", a mai pus acesta. În prezent, circa 10% din consumul de ciment este orientat către infrastructură, dar acest procent s-ar putea dubla în 2007.
În 2001, Ministerul Transporturilor anunţa un program de circa 30 de miliarde de euro pentru realizarea din beton a 80% din noile autostrăzi. Deşi construcţia autostrăzilor din beton este cu 20% mai ieftină decât cea a autostrăzilor de bitum, deşi costurile de întreţinere sunt cu 30% mai ieftine, consumul de combustibil al maşinilor grele este cu 20% mai redus iar numărul accidentelor este cu 30% mai mic, datorită vizibilităţii şi aderenţei mai bune pe autostrăzile de beton, în România continuă folosirea soluţiilor cu asfalt. Acestea trebuie importate, în timp ce producătorii români pot oferi soluţii de ciment din beton", a atras atenţia preşedintele executiv al Confederaţiei Patronale din Industria Românească, Silviu Opriş.
Eventualele creşteri ale preţului la ciment ar putea fi generate, anul viitor, doar de creşterea preţurilor la energie şi combustibili. "Integrarea, la 1 ianuarie, nu va aduce nici o schimbare pentru noi. Piaţa cimentului est una liberă iar produsele noastre sunt de aceeaşi calitate cu cele din exterior", a explicat Rohan.
Din totalul consumului de ciment realizat în acest an, de circa 7 milioane de tone, aproximativ 100 de milioane de tone au fost achiziţionate din export, iar restul a fost furnizat de producţia proprie, această evoluţie neînregistrând modificări semnificative faţă de anul trecut.
De asemenea, România importă aproximativ 50% din plăcile de azbociment pe care le foloseşte. "În viitor acestea nu vor mai fi acceptate, astfel încât producătorii din domeniu vor trebui să se orienteze către alte utilizări ale produselor lor".
Industria cimentului are nevoie să îşi mărească în viitor capacitatea de producţie cu 30%-40%, a spus preşddintele CIROM. Holcim a demarat investiţii de extindere a capacităţii de producţie în valoare de 70 de milioane de euro, la fabrica de la Aleşd, respectiv în valoare de 120 de milioane de euro, la fabrica de la Câmpu Lung. "Lucrările se vor finaliza în 2008. Şi ceilalţi producători vor face astfel de investiţii, dar deocamdată sunt doar la stadiul de proiect", a explicat Rohan.
Investiţiile realizate în protecţia mediului de la privatizarea industriei cimentului şi până în prezent se ridică la circa 25-30 de milioane de euro. "Necesarul de investiţii este de încă o dată pe atât, având în vedere că trebuie să ajungem la standardele Uniunii Europene, în timp ce standardele acesteia evoluează", a spus preşedintele patronatului.
Industria românească a cimentului a furnizat , de la înfiinţarea CIROM, din 1991, şi până în 2005, circa 65 de milioane de tone de ciment, 12 milioane de tone de var, 1,6 milioane de tone de ipsos, aproximativ 200 de milioane de metri pătraţi de plăci de azbociment şi 120.000 de tone de cărămizi refractare.
Sesiunea de lucru jubiliară a aniversat 15 ani de la înfiinţarea patronatului din industria cimentului şi altor produse minerale pentru construcţii din România.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
