Astfel, reprezentanţii FMI care se află în România în această perioadă au fixat întâlniri cu fiecare dintre principalele bănci, pentru a analiza mai ales evoluţia expunerilor pe România.
În urma primei întâlniri de la Viena de la mijlocul finalul lui martie, nouă mari grupuri financiare şi reprezentanţii CE, FMI şi cei ai BNR, s-au angajat să susţină operaţiunile de pe pe piaţa românească şi, în caz de nevoie, să suplimenteze capitalul subsidiarelor din România. Cele nouă grupuri sunt Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank.
O parte din discuţiile din martie s-au concretizat în mai, când a avut loc o a doua întâlnire în acelaşi format, la Bruxelles, unde băncile au promis că îşi vor menţine expunerea pe România la nivelul de la finalul lui martie 2009. La scurt timp după întâlnire, economistul şef al băncii centrale, Valentin Lazea, spunea, însă, că acordul dintre băncile româneşti şi BNR este doar un "gentlemen's agreement", chiar dacă se va semna sau nu un document în acest sens.
De asemenea, în urma întâlnirii de la Bruxelles, preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, menţiona că băncile au discutat la Bruxelles despre posibilitatea emiterii unor instrumente de investiţii în euro pe piaţa românească, precum eurobonduri şi swap valutar, în condiţiile în care menţinerea expunerii poate fi îngreunată de scăderea cererii de credite.
