"Experţii Fondului şi cei ai Comisiei Europene vor veni la Bucureşti pe 10 iulie şi vor face o analiză în detaliu asupra situaţiei încasării veniturilor şi asupra cheltuielilor. Dacă se va ajunge la concluzia că veniturile pe tot anul nu se vor realiza se va face o scisoare suplimentară împreună cu reprezentanţii Comisiei şi cei ai FMI în care pot apărea noi măsuri pentru a ne încadra în deficitul bugetar prognozat de 4,6% din PIB. Dacă nu reuşim să realizăm veniturile prognozate vor cere ori alte măsuri de creştere a veniturilor, ori alte măsuri de reducere a cheltuielilor", a afirmat Gherghina, în faţa Comisiilor parlamentare de buget-finanţe.
El a precizat că, în cazul în care se va opta pentru o creştere a TVA pentru a creşte veniturile la buget, "există pericolul să avem o inflaţie galopantă şi să nu reuşim să ne încadrăm în criteriile de intrare în zona euro în 2012".
Reprezentantul Finanţelor a adăugat că, în cadrul negocierilor purtate pentru obţinerea împrumutului extern, reprezentanţii Comisiei Europene "au fost mai duri" decât cei ai FMI când s-a luat în discuţie nevoia de creştere a veniturilor bugetare.
"Reprezentanţii Comisiei ne-au spus că trebuie să ne încadrăm cu orice preţ în deficitul bugetar de 4,6% din PIB, în condiţiile în care s-a acceptat un deficit mult mai mare decât cel impus de criteriile de la Maastricht", a subliniat Gherghina.
Pentru a adera la zona euro, un stat trebuie să îndeplinească criteriile de convergenţă stabilite prin Tratatul de la Maastricht, principalele fiind un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB, datorie publică de maximum 60% din PIB şi o inflaţie cu cel mult 1,5% peste inflaţia în primele trei state din zonă ca evoluţie a preţurilor.
De asemenea, aderarea la euro este precedată de doi ani în "zona de aşteptare" ERM-2, perioadă în care statul trebuie să facă dovada că îşi poate menţine stabilitatea.
România şi-a propus să intre în zona euro în 2014, ceea ce presupune intrarea în ERM-2 în 2012.
Sursa: NewsIn
