Facturile la curent ar putea fi mai mici începând cu luna septembrie, sau cel puțin așa promite Guvernul.
Guvernul pregătește un pachet de cinci măsuri care, potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, ar urma să ducă la o reducere semnificativă a facturilor la energie electrică.
Oficialul a anunțat că aceste măsuri, deja agreate în cadrul Executivului, vor fi aplicate începând de săptămâna viitoare și ar putea genera scăderi de 20-25% la facturi într-un interval de aproximativ șase luni. Planul detaliat va fi prezentat public într-o conferință de presă programată în perioada imediat următoare.
Demersul vine în contextul criticilor tot mai dure privind costul ridicat al energiei electrice din România.
Deși țara are un potențial ridicat de producție, tarifele rămân printre cele mai mari din Europa. Potrivit ministrului, cauzele sunt multiple: decizii politice grăbite privind decarbonizarea, dezechilibrele din piață și rolul intermediarilor.
„Am adus la aceeaşi masă ANRE, producători, furnizori, distribuitori de energie electrică, bursele, pentru a găsi o formulă prin care să scădem preţul. Am reuşit ca, după dezbateri interminabile, de zeci de ore, să cădem de acord asupra unor puncte care ar putea să ducă la reducerea preţului la energie pe termen scurt şi mediu.
Aceste puncte le-am dezbătut şi în Guvern. Ieri am căzut de acord pe o formă finală, iar săptămâna viitoare o să le prezint într-o conferinţă de presă, împreună cu cei implicaţi, pentru că nu toate măsurile ţin exclusiv de Ministerul Energiei”, a declarat Bogdan Ivan la Digi24.
Promisiunea făcută de Guvern
Ministrul a amintit și greșelile majore din trecut, subliniind că România a retras din producție „7.000 de megawaţi, o producţie în bandă bazată pe gaz şi pe cărbune”, asumându-și cea mai ambițioasă țintă de decarbonizare din Uniunea Europeană.
„Noi ne-am asumat, acum aproximativ 5 ani, că o să scoatem din producţie centralele pe cărbune din Valea Jiului, de la Complexul Energetic Oltenia, din Gorj, în timp ce Germania şi Polonia şi-au asumat ţinte 2040 – 2049. I-aş spune o asumare pripită, care, poate, a încercat să scadă preţul la energia finală, dar faci această asumare în clipa în care te asiguri că pui ceva în loc”, a punctat ministrul Energiei.
Problemele de echilibru între consum și producție fac ca România să importe circa 20% din energia necesară în intervalul de vârf 18:00 – 22:00, când prețurile cresc de până la 1.000 de ori față de restul zilei. În schimb, între 10:00 și 18:00, producția depășește adesea consumul, însă surplusul nu poate fi utilizat integral.
Pentru a corecta aceste disfuncționalități, Guvernul propune schimbări majore în modul de funcționare al pieței energetice.
„O realitate o reprezintă faptul că energia electrică activă reprezintă aproximativ 52% din factură. În rest, sunt tarife, accesorii, transport al energiei, TVA, accize şi aşa mai departe. Şi am calculat cum putem să scădem toate aceste lucruri, să scurtăm acea speculă de care se tot vorbeşte de foarte mulţi ani, intermediarii neloiali şi neproductivi din piaţă”, a explicat Bogdan Ivan.
Printre măsurile anunțate se numără introducerea unei garanții de 10% din valoarea achiziției pentru cei care cumpără energie pe piețele forward, pentru a descuraja speculațiile, precum și simplificarea lanțului dintre marii producători – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia – și furnizorii cu sute de mii de clienți, pentru reducerea costurilor intermediare.
„Avem o piaţă mult mai simplă, o piaţă între producători şi furnizorii mari în mod direct, care automat, odată implementat acest mecanism, va face preţul să coboare”, a subliniat ministrul.
Totodată, va fi introdus mecanismul market maker, prin care un jucător important din piață va contribui la stabilizarea prețurilor și la reducerea lor.
„Toate aceste măsuri care ar trebui să fie implementate începând cu săptămâna viitoare în următoarele trei luni ar trebui să ducă la o reducere, în medie, a preţului la energie cu 20-25% în aproximativ jumătate de an”, a conchis Bogdan Ivan.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
