Viitorul sună rău: Falimentul Greciei şi recesiunea din 2012

Defaultul Greciei nu mai poate fi exclus, spunea săptămâna trecută Klaas Knot, membru al consiliului guvernator al Băncii Centrale Europene din partea Olandei. Până la acel moment, BCE a exclus pe toate căile de comunicare un eveniment de credit în statele din Zona euro.

Semnale că Grecia ar trebui să intre în faliment au mai existat din partea oficialilor europeni, însă, la cel mai înalt nivel, subiectul a fost unul tabu. Într-un interviu acordat televiziunii germane ARD, cancelarul Angela Merkel spunea că ştergerea parţială a datoriilor greceşti nu poate fi concepută. Cel puţin nu acum, ci din 2013, când va fi pus pe picioare noul mecanism de stabilitate.De asemenea, Merkel neagă că ar exista un Plan B pentru criza datoriilor suverane, ci doar cel de acum: un fond de bailout (EFSF) de 440 miliarde euro – care ar putea căpăta în curând puteri sporite – şi programe de austeritate.

În ultimii doi an am văzut multe declaraţii contradictorii ale liderilor europeni, aşa că nu se poate stabilii dacă declaraţiile publice vor fi respectate. Însă discuţii există cu siguranţă, din moment ce în ultima vreme presa internaţională a relatat pe surse mai multe variante pentru care ar trebui să rezolve criza, printre care se numără şi intrarea în incapacitate de plată a elenilor.

BBC scrie că cel mai nou plan al Zonei euro pentru Grecia, venit pe filiera FMI, propune ca instituţiile financiare să marcheze pierderi de 50% pe datoria suverană. În acelaşi timp, băncile ar urma să fie protejate de acest şoc printr-un aport adiţional de capital. Nu se specifică cum se va strânge capitalul, însă din moment ce finanţarea de pe pieţe este aproape exclusă din cauza costurilor prohibitive, cel mai probabili finanţator vor fi contribuabilii, posibil prin EFSF, care ar urma să ajungă la 2.000 de miliarde de euro (prin îndatorarea fondului, cu un efect de levier de 5 la 1).

Banca Centrală Europeană, care în acest moment face posibilă finanţarea Italiei şi Spaniei la dobânzi suportabile, ar urma să împrumute în continuare statele, ba chiar va juca un rol mai activ. Ţinta pentru ca acest program să fie pus în mişcare este de 5-6 săptămâni.

Dincolo de faptul că soluţia pare una disperată, care ar urma să încalce mai multe principii ale legislaţiei europene, după cum susţine un economist german, cea mai ambiţioasă parte a planului constă în evitarea contagiunii. Apoi, în cazul unui faliment al Greciei, menţinerea ţării în Zona euro şi în Uniunea Europeană devine problematică, ba chiar foarte puţin probabilă, după cum estimează analiştii de la RBS.

Şi dacă nu erau suficiente probleme cu finanţele europene, spectrul unei recesiuni face lucrurile şi mai complicate.

Mohamed El-Erian, şeful PIMCO, cel mai mare fond de obligaţiuni din lume, vede o recesiune în Europa în 2012, potrivit Bloomberg, şi o încetinire a economie globale la 2,5% expansiunea PIB global, de la 4% cât prognozează FMI.

Ultimele date privind economia mondială, în special cea a Europei, vin să susţină argumentul lui El-Erian. Serviciile şi sectorul manufacturier sunt în zona de contracţie în luna septembrie, potrivit indicatorului PMI. Markit, firma care calculează PMI, vede o trecere în sectorul negativ a PIB încă din ultimul trimestru al acestui an. La asta se adaugă o economie a Chinei care încetineşte şi una a SUA care creşte cu sub 1%.