“Romania trebuie sa ia o decizie fundamentala cu privire la pozitionarea sa in competitia dintre tari, pe ce anume vrea sa mizeze, care sunt industriile prioritare, si in acelea sa investeasca, inclusiv la nivel de cercetare-dezvoltare. Poate fi agricultura, turismul, IT-ul sau industria auto, dar aceasta alegere trebuie facuta si urmarita cu consecventa, altfel energiile si resursele sunt disipate” - acesta este mesajul pe care oamenii de afaceri si reprezentantii mediului academic prezenti la dezbaterea pe tema “Cercetare-dezvoltare” din proiectul “Guvernul Privat” l-au adresat viitorului executiv.
“Romania are o problema de focusare - este clar ca nu putem sa acoperim toate ariile. Este necesar sa intelegem unde ne pozitionam pe harta lumii, ca sa stim ce tinte avem, altfel asistam la dispersia unor fonduri care sunt oricum mici. Bugetul alocat de Romania pentru cercetare si dezvoltare este sub cel al unor companii multinationale”, spune Sorin Mindrutescu, CEO al Oracle Romania. Potrivit acestuia, Irlanda a fost cenusareasa Europei cu 25 de ani in urma, pentru ca, in momentul de fata, sa fie una dintre performele Europei. Un alt exemplu este Finlanda - nu aveau nicio legatura cu domeniul IT&C, dar au mizat pe aceasta nisa, au capitalizat-o puternic, iar acum este una dintre puterile domeniului, prin Nokia si alte companii. “Dar pentru a ajunge acolo, trebuie nu doar sa te focusezi pe ceva, ci si sa ajungi la acel nivel cultural in care inovatia este o stare de spirit, se manifesta in intreg sistemul de educatie”, considera Mindrutescu. Conform acestuia, “la nivelul anului 1947, Coreea de Sud era sub nivelul de dezvoltare al Tanzaniei si Senegal. Acum este tara cel mai bine acoperita de broadband, acolo poti sa lucrezi pe internet si in trenuri de mare viteza. “In 50 de ani, prin investitii in educatie si IT&C, Coreea de Sud are un PIB de 20 de ori mai mare decat al celor doua tari la un loc. Iata unde se poate ajunge printr-o investitie coerenta, pe termen lung, intr-o industrie pe care ai identificat-o ca fiind de viitor si prioritara pentru tine ca tara”, spune acesta. Domeniile pe care poate miza Romania, potrivit acestuia, sunt industria sofware sau industria constructoare de masini. “Cercetarea este esentiala in competitia dintre natiuni. Daca nu te po
zitionezi foarte clar aici, te plasezi la coada tarilor”, spune si Adrian Baicusi, general manager al companiei Depenbrock, fost director general al Siemens Romania. Potrivit acestuia, domeniul cercetare-dezvoltare este un consumator mare de resurse - dezvoltarea unui nou produs presupune investitii foarte mari.
“Pana in momentul de fata, noi facem cercetare pentru toate domeniile, alocam resurse pentru 14 programe. Este important sa se ia decizia care sunt segmentele prioritare pentru a investi in cercetare, avem nevoie de o strategie pentru 15 ani de acum inainte”, spune Baicusi. Este foarte importanta conectarea cercetarii la nevoile pietei. “Banii trebuie directionati catre zonele care definesc competitivitatea nationala. Cred ca rolul statului este de a sustine cercetarea fundamentala, iar zona privata trebuie sa finanteze cercetarea aplicativa, care urmareste dezvoltarea de noi produse si tehnologii”, este de parere Mihai Gherman, CEO al Forte Siemens Services.
Banii alocati de statul roman pentru cercetare si dezvoltare, chiar daca sunt mai multi decat in anii trecuti - s-a trecut de la 0,46% din PIB, in 2006, la 0,7%, in 2008 -, nu ajung acolo unde trebuie. In Romania nu s-a facut inca o evaluare serioasa a institutelor de cercetare, cum a facut Germania de Est in anii ‘90, cand a curatat sistemul de oamenii fara valoare. “Cea mai importanta problema a sistemului este aceea ca evaluarile se fac defectuos, lista evaluatorilor de proiecte se constituie in baza unor criterii insuficiente. Primul lucru care trebuie facut este acela de a apela la evaluatori din strainatate, experti recunoscuti din fiecare domeniu de cercetare”, spune Stefan Szedlacsek, cercetator la Institutul de Biochimie al Academiei Romane si membru al Asociatiei Ad Astra a cercetatorilor romani. Potrivit acestuia, statul ar investi astfel o suma infima pentru a obtine un beneficiu imens: s-ar asigura ca banii pentru cercetare ajung acolo unde trebuie.
O alta problema a cercetarii romanesti o constituie numarul mic de oameni dedicati cercetarii - numarul acestora ar trebui sa creasca de aproximativ trei ori, pentru a ajunge la standardele europene. Aceasta situatie este cauzata si de exodul masiv de creiere in SUA, Canada sau in Europa de Vest dupa Revolutie. Cercetatorii romani din strainatate sunt aproximativ 16.000 de persoane, in conditiile in care in Romania exista circa 9.000 de oameni de stiinta cu rezultate de relevanta internationala.
“La noi, cercetarea stiintifica este privita de catre autoritati ca un lux - sunt oameni care consuma multe resurse si nu produc nimic palpabil. Finlanda este o tara mica, dar a ajuns un nume mare in lumea cercetarii, pentru ca au investit puternic acolo unde au simtit ca pot face diferenta”, explica Victor Voicu, profesor universitar la Universitatea de Medicina si fondator al Labormed. Conform acestuia, cercetarea nu poate fi separata de educatie, iar “din pacate, foarte putine catedre fac cercetare in Romania”. “Pentru studenti, cercetarea asa cum arata ea acum in Romania este un job insipid caruia ii lipseste competitia. Tinerii au nevoie de competitie, sa creada ca pot inventa ceva pentru care o mare companie va plati milioane de dolari”, spune Gabriel Turcu, avocat specializat in dreptul proprietatii intelectuale.
Oamenii valorosi din fiecare domeniu nu au nicio motivatie sa se indrepte catre cercetare, din cauza salarizarii foarte proaste din domeniul cercetarii, explica Iris Constantinescu, directorul de dezvoltare al Total Soft Romania.
Un motiv al lipsei de fonduri pentru cercetare consta in faptul ca Romania nu reuseste sa acceseze fondurile europene dedicate cercetarii, deoarece proiectele europene sunt pe teme de cercetare foarte clare si cu miza in actualitate, spune Voicu. “Este esential sa se inteleaga natura investitiei in cercetare-dezvoltare - nu este una cu rezultate palpabile, poate dura si 15 ani pana sa ajungi la un rezultat. Criteriul de profit este mai rafinat, mai complex”, atrage atentia Turcu. Conform acestuia, universitatile pot face cercetare serioasa daca sunt retehnologizate si organizate, intrucat marile companii au nevoie de colaborarea cu aceste institutii de invatamant.
In Romania, lipseste contactul dintre companii si institutele de cercetare, spun specialistii prezenti la masa rotunda organizata de Business Standard. Statul roman ar putea sa se conecteze la zona de business, prin identificarea de instrumente publice pentru a sprijini cercetarea privata, spune Gabriel Turcu, cum ar fi scutirea de impozitul pe profit in activitatile de R&D sau introducerea unor instrumente comunitare, cum ar fi prelungirea perioadei de valabilitate a unor brevete. “Noi nu stim ce teme de cercetare sunt de interes pentru firme. Ar trebui sa existe acest dialog, iar firmele ar putea sa vina sa ne spuna ce ar fi interesant de studiat”, spune cercetatorul Szedlacsek. Potrivit directorului general al Oracle, este esential ca intregul mecanism al cercetarii sa aiba o componenta de pragmatism, pe care ar putea sa o importe din mediul de business.
- Elaborarea unei strategii nationale care sa cuprinda ariile prioritare de investitiein domeniul R&D
- Realizarea unui master plan interdisciplinar pe 15 ani
- Infiintarea unei comisii interdisciplinare pentru cercetare, al carei presedinte sa fie primul-ministru
- Implementarea unor stimulente fiscale permise de legislatia europeana pentru investitii private in cercetare-dezvoltare
- Evaluarea proiectelor de cercetare de catre experti straini, pentru directionarea justa a fondurilor publice
- Restructurarea institutelor de cercetare si folosirea fondurilor obtinute in directia institutiilor de invatamant superior
Tabloul cercetarii romanesti
- Potrivit Eurostat, Romania se afla pe penultimul loc intre tarile UE la cheltuieli alocate cercetarii si dezvoltarii, devansand doar Cipru
- Doar 20% dintre companiile din Romania au raportat inovatii de orice natura, cu mult sub media de 42% din UE
- Romania este pe ultimul loc in UE la exportul de inalta tehnologie
- Numarul de cercetatori din Romania este de trei ori sub media europeana, raportat la numarul de locuitori
- Ponderea alocata cercetarii si dezvoltarii a crescut in 2008 la 0,7% din PIB, de la 0,46% in 2006. Suntem totusi departe de alte state din Europa: Suedia - 3,82% din PIB, Finlanda - 3,45%, Germania - 2,51%, Austria - 2,45%.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
